Referendum limitare privilegii parlamentari!
Sunteți de acord cu (votați DA sau NU):
1. eliminarea imunității parlamentarilor în fața justiției pentru fapte care nu privesc declarațiile politice;
2. reducerea numărului de parlamentari la 287 (2 senatori si 5 deputați per județ și mun. București)
3. eliminarea posibilității parlamentarilor de a își modifica propriile drepturi bănești și materiale, cu următoarele excepții:
– cetățenii și-au exprimat acordul în acest sens prin referendum
– corectarea conform cu rata inflației
(*Notă: fiecare deputat a primit în septembrie 2014, în medie, 22.314 lei indemnizație, diurnă și sume forfetare)
4. stabilirea indemnizației de parlamentar la o valoare egală cu 2.580 lei net (*echivalentul a 1.5 salarii medii pe economie în 2014)
5. penalizarea absenței și neparticipării la vot cu 5%/zi din valoarea indemnizației, pentru cazurile în care:
– fie a absentat de la ședințe sau comisii (cu excepția zilelor libere prevăzute de lege),
– fie nu a votat atunci cand au loc sesiuni de vot
6. limitarea celorlalte drepturi bănești/beneficii:
– reducerea sumei forfetare pentru cazare în București la 1200 lei (*de la 4000 lei)
– limitarea sumei forfetare pentru funcționarea birourilor parlamentare în cadrul colegiilor din circumscripțiile electorale la maximum 2500 lei
– menținerea diurnei de deplasare în București/țară la 2% din indemnizația lunară
– renunțarea la mașini de serviciu și șoferi
– transparență totală în privința cheltuielilor din banii publici (justificare cheltuieli, în special cele legate de sumele forfetare, cu chitanțe/facturi/contracte, publicate online)
– calculare pensii conform cu valoarea contribuției și cu numărul de ani de contribuție
7. eliminarea votului secret din Camera Deputatilor, Senat si Comisiile de specialitate arondate
8. limitarea la maximum doua mandate de parlamentar
9. pierderea calității de parlamentar pentru cei care au avut funcții de conducere politica în perioada anterioară anului 1989 și cei care au lucrat/colaborat cu securitatea/serviciile secrete
10. introducerea pe ordinea de zi a Parlamentului, cu prioritate maxima, a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul României
11. micșorarea vacanței parlamentare la 1 lună (*de la 3 luni)
12. pierderea calității de parlamentar în situația condamnării definitive din partea instanțelor judecătorești
13. obligativitatea adoptării în maximum 3 luni a deciziilor luate de cetățeni prin referendum, în caz contrar va urma dizolvarea Parlamentului
14. verificarea averilor parlamentarilor si rudelor pana la gradul 2, la inceputul si sfarsitul mandatului
15. interzicerea derulării de afaceri cu statul, pe durata mandatului de parlamentar și pe o perioadă de 5 ani de la terminarea mandatului, pentru firmele în care parlamentarul sau rudele acestuia până la gradul 2 sunt acționari, asociați sau dețin funcții de conducere ori sunt membri in consiliile de administrare
16. pierderea calității de parlamentar pentru persoanele care dețin și o altă cetățenie decât cea română
Mai jos urmeaza informatii suplimentare pentru semnatari, va recomandăm sa le citiți, în special pe cele de la final.
Motivare petiție:
• funcția de parlamentar trebuie să reprezinte o onoare, o responsabilitate, un model de corectitudine și transparență, nu un privilegiu
• salariul de parlamentar trebuie meritat, iar acest lucru il vor stabili cetatenii, nu parlamentarii
• un Parlament mai „curat” prin:
• scăderea interesului pentru ocuparea scaunului de parlamentar din partea celor vizați de justiție sau a celor dornici de privilegii/putere
• scăderea „traficului” (comerțului) cu locuri de parlamentar (vezi link) în cadrul partidelor politice
Justificare/Detalii petitie (informatiile suplimentare relativ la textul referendumului sunt marcate cu *):
1. eliminarea imunității parlamentarilor în fața justiției pentru fapte care nu privesc declarațiile politice;
2. *reducerea numărului de parlamentari la 287 (2 senatori si 5 deputați per județ și mun. București), astfel incat raportat la populația țării ar reprezenta o valoare apropiată de media din țările europene dezvoltate și cu populație asemănătoare sau mai mare comparativ cu România
– în prezent România are 588 parlamentari, adica 1 parlamentar la 32 mii locuitori (1:32 mii), în timp ce 
Olanda are 1:74 mii, Franta 1:72 mii, Polonia 1:68 mii, Germania 1:134 mii, Italia 1:64 mii, Spania 1:76 mii, Marea Britanie 1:45 mii, Belgia 1:47 mii (vezi link)
– 287 de parlamentari ar asigura un raport de aproximativ 1:60 mii locuitori, similar cu al celorlalte tari
3. *eliminarea posibilității parlamentarilor de a își modifica propriile drepturi bănești și materiale, cu următoarele excepții:
– cetățenii și-au exprimat acordul în acest sens prin referendum
– corectarea conform cu rata inflației
Nota: fiecare deputat a primit in septembrie 2014, în medie, 22.314 lei (4.831 lei în medie indemnizație, 1.896 lei în medie diurnă, 15.587 lei sume forfetare pentru cazare, transport, telefonie și funcționarea birourilor parlamentare în cadrul colegiilor din circumscripțiile electorale, vezi link)
4. *stabilirea indemnizației de parlamentar la o valoare egală cu 2.580 lei net (*echivalentul a 1.5 salarii medii pe economie în 2014)
– în prezent, indemnizația unui parlamentar este de aproximativ 4.900 lei net (vezi indemnizații senatori și deputati)
– pe lângă indemnizație, parlamentarii primesc și o diurnă de aproximativ 40% din indemnizație, rezultând că aceștia câștigă mai mult decât 95% dintre cetățeni (vezi link)
– salariul mediu net în România în 2014 este de 1.719 lei (vezi link)
– valoarea indemnizației de parlamentar în tările europene raportată la salariul mediu din țara respectivă:
– Germania: Numar salarii medii: 2.44 (salariu mediu net 2.051 euro – vezi venit net, indemnizatie parlamentar 5.012 euro net – vezi indemnizatie si impozitare)
– Suedia: Numar salarii medii: 2.8 (salariu mediu net 1.834 euro – vezi venit net, indemnizatie parlamentar 5.136 euro net – vezi indemnizatie si impozitare)
o în momentul în care parlamentarii vor dovedi ca merită un salariu mai mare, atunci se va putea organiza un nou referendum prin care să se ajusteze indemnizația la un număr de 2-3 salarii medii pe economie, cât este media europeană
5. *penalizarea absenței și neparticipării la vot cu 5%/zi din valoarea indemnizației, pentru cazurile în care:
– fie a absentat de la ședințe sau comisii (cu excepția zilelor libere prevăzute de lege),
– fie nu a votat atunci cand au loc sesiuni de vot (vezi parlamentul european)
– Nota: in prezent se aplica, teoretic, o penalizare de 1% pe zi (vezi link)
6. *limitarea celorlalte drepturi bănești/beneficii:
– reducerea sumei forfetare pentru cazare în București
– majoritatea parlamentarilor primesc 4 mii lei pentru cazare în București (vezi pentru senatori și deputati)
– în Suedia, un parlamentar (vezi link) nu primește bani pentru cazare, ci i se pun la dispoziție gratuit garsoniere (40mp) din spațiile locative deținute de stat
– soluție: aplicarea modelului suedez (sau acordarea unei sume de 1200 lei care acopera inchirierea unei garsoniere)
– limitarea sumei forfetare pentru funcționarea birourilor parlamentare în cadrul colegiilor din circumscripțiile electorale la maximum 2500 lei
– în medie, fiecare deputat a cheltuit în septembrie 2014 suma de 10.379 lei pentru angajarea de personal și cheltuieli de organizare și funcționare (vezi link)
– o parte dintre parlamentari au 1-5 angajati, ajungandu-se și la 11 angajați (vezi link)
– în Suedia, parlamentarii (vezi link) nu primesc bani pentru funcționarea birourilor parlamentare din circumscripții; mulţi dintre ei lucrează de acasă şi utilizează sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se întâlni cu alegătorii.
– unii parlamentari nu au afișate public pe site-urile Camerei Deputaților și al Senatului adresa sau programul de funcționare al cabinetelor din circumscripțiile electorale și nici telefoane de contact valide (vezi link)); cei care au constatat acest lucru sunt câțiva studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca care au realizat o hartă online cu toți parlamentarii români și modalitatea de contactare a acestora (vezi link)
– unii parlamentari nici macar nu au cabinete in teritoriu insa primesc aproximativ 10.000 lei pe luna pentru aceasta (vezi link)
– menținerea diurnei de deplasare în București/țară la 2% din indemnizația lunară
– justificarea cheltuielilor pentru transport în țară/București
– cei 403 de deputați au primit în septembrie 2014, în medie, suma de 1.564 lei (vezi link) pentru transport în interiorul țării
– parlamentarii beneficiaza de transport gratuit în România: cu trenul (orice categorie) și cu avionul (1 zbor dus-întors/săptămână, gratuit sau decontabil, vezi link)
– renunțarea la mașini de serviciu și șoferi (vezi link)
– în Suedia, un parlamentar nu beneficiază de mașină de serviciu sau de șofer (vezi link)
soluție: aplicarea modelului suedez, deoarece aceste cheltuieli reprezintă un lux în condițiile din România
– transparență totală în privința cheltuielilor din banii publici pentru fiecare parlamentar
– justificare cheltuieli cu chitanțe/facturi/contracte, aceastea fiind centralizate și făcute publice pe site-ul senatului/deputaților
– calculare pensii conform cu valoarea contribuției și cu numărul de ani de contribuție (asemeni modului de calcul aplicat pentru majoritatea cetățenilor țării)
– în prezent pensia medie a unui parlamentar este de 2.146 lei (vezi link), ceea ce este surprinzător de mare luând în calcul o indemnizație de 4.9 mii lei primită timp de cațiva ani
7. eliminarea votului secret din Camera Deputatilor, Senat si Comisiile de specialitate arondate
8. *limitarea la maximum doua mandate de parlamentar (succesive sau nu)
9. pierderea calității de parlamentar pentru cei care au avut funcții de conducere politica în perioada anterioară anului 1989 și cei care au lucrat/colaborat cu securitatea/serviciile secrete
10. *introducerea pe ordinea de zi a Parlamentului, cu prioritate maxima, a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul României, astfel încât acestea să justifice caracterul lor național, social, precum și necesitatea și oportunitatea acestora (pentru a preveni supra-utilizarea lor de către guvern)
11. micșorarea vacanței parlamentare la 1 lună (*de la 3 luni)
o programul de lucru în Parlament: luni si joi cate 4 ore/zi, marți și miercuri zile pline (8-9 ore/medie) (vezi link)
– programul de lucru în teritoriu: vineri și sâmbătă, însă foarte puțin probabil se lucrează 8 ore/zi în aceste zile, deoarece nu este un program impus și clar definit; vom presupune 4-6 ore/zi pentru aceste zile
– rezultă că un parlamentar lucrează aproximativ 34-38 ore pe săptămână (considerând 4-6 ore/zi în teritoriu), în concluzie nu se justifică o vacanță atât de mare (ce concurează cu cea școlară)
– în plus, exista peste 600 de legi restante la Parlament (vezi link), ceea ce arata clar faptul că trebuie sa lucreze mai mult
12. *pierderea calității de parlamentar în situația condamnării definitive (cu sau fara executare) din partea instanțelor judecătorești
– cazul senatorului Tudor Chiuariu este inca de actualitate (vezi link si link)
13. *obligativitatea adoptării imediate a deciziilor luate de cetățeni prin referendum
– este de notorietate cazul referendumului din 2009, in care cetatenii au votat pentru reducerea numarului de parlamentari; in schimb, parlamentarii au decis cresterea numarului parlamentarilor de la 470, cati erau in sesiunea 2008-2012, la 588 pentru sesiunea 2012-2016.
14. verificarea averilor parlamentarilor si rudelor pana la gradul 2, la inceputul si sfarsitul mandatului
15. *interzicerea derulării de afaceri cu statul, pe durata mandatului de parlamentar și pe o perioadă de 5 ani de la terminarea mandatului, pentru firmele în care parlamentarul sau rudele acestuia până la gradul 2 sunt acționari, asociați sau dețin funcții de conducere ori sunt membri in consiliile de administrare
– vedeti articolul intitulat „Candidaţii de 300 de milioane de euro. Din afaceri cu statul” (link))
16. *pierderea calității de parlamentar pentru persoanele care dețin și o altă cetățenie decât cea română
– vedeți cazul fostului deputat Marko Attila, condamnat in România, plecat în Ungaria (link)
Informații importante pentru semnatarii petiției:
• dacă fiecare semnatar ar distribui petiția către alte 3 persoane (ex. Facebook, Tweeter, email), iar acestea la rândul lor ar semna și ar distribui fiecare către alte 3 persoane, atunci s-ar putea strânge în 13 pași mai mult de 500 mii de semnături (1+3+3*3+3*3*3+…)
• din acest motiv, este foarte importantă, pe lângă semnare, și distribuirea petiției, pentru că doar în acest fel se poate strânge un număr suficient de mare de semnături
• un referendum cu caracter național poate fi inițiat de către (vezi link):
• președinte
• un sfert dintre parlamentari (exclus în acest caz:)
• 500 mii cetățeni cu drept de vot (semnături olografe + date personale)
• cea mai facilă variantă pare a fi strângerea de semnături prin intermediul unei petiții online, iar în momentul în care aceasta are o susținere suficient de puternică (mai mult de 500 mii semnături), ea poate fi trimisă spre atenția președintelui/presei (în acest fel președintele poate avea legitimitatea necesară pentru a propune referendumul)
http://www.petitieonline.com/referendum_cu_privire_la_drepturile_parlamentarilor
Vă rugăm să spuneți cât mai multor persoane despre această petiție. Cu cât mai multe semnături, cu atât mai multă atenție alocată petiției din partea mass media și a persoanelor cu putere de decizie.
