Reexaminarea Legii privind declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon respinsă la Senat
Senatul a respins, miercuri, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Legii privind declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi a adoptat forma trimisă la promulgare.
Cererea a fost respinsă cu 76 de voturi „pentru” şi 52 „împotrivă”.
Potrivit cererii de reexaminare, „adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a general numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale. Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul ca această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică”.
Din acest motiv, „se impune reanalizarea acesteia prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care să fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile”, conform solicitării preşedintelui.
Senatorul PSD Titus Corlăţean, unul dintre iniţiatori, a precizat în cadrul dezbaterilor că această lege nu este îndreptată împotriva nimănui şi a menţionat că statul român are dreptul să marcheze „o zi extrem de importantă”, cea a recunoaşterii internaţionale a unirii Transilvaniei cu România.
„Această lege nu este îndreptată împotriva nimănui – şi am spus-o foarte clar, o spun cu deplin respect faţă de sensibilităţile reprezentanţilor unei minorităţi naţionale importante din România, dar în egală măsură subliniind faptul că dacă minorităţile din România au drepturi garantate prin lege, şi e un lucru foarte bun, chiar mai presus de standardele europene stabilite prin Convenţia Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi incomparabil mai solidă decât ceea ce fac alte state europene pentru minorităţile lor, unele dintre ele chiar nerecunoscând conceptul de minorităţi naţionale – în egală măsură şi majoritatea populaţiei, cea românească, are dreptul la marcarea simbolisticilor sale naţionale (…). Statul român are dreptul să marcheze cu sobrietate – fără extravaganţă, fără artificii – o zi extrem de importantă, cea a recunoaşterii internaţionale a unirii Transilvaniei cu România”, a subliniat Corlăţean.
El a adăugat că PSD susţine adoptarea legii aşa cum a fost votată la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
„În Primul Război Mondial au căzut, potrivit statisticilor, 850.000 de soldaţi, ofiţeri, subofiţeri români pe câmpul de bătălie. În primul rând, jertfa acestor extraordinari eroi ai naţiunii române a facilitat actul de la 1 Decembrie 1918 şi această jertfă trebuie onorată de toată lumea. Pentru că această lege nu are nimic de-a face cu apartenenţa politică a unuia sau altuia. Vom susţine adoptarea legii aşa cum a fost ea votată în primul exerciţiu parlamentar majoritar la Camera Deputaţilor, Cameră decizională”, a spus Corlăţean.
Senatorul UDMR Fejer Laszlo a criticat legea pe motiv că dezbaterea acesteia în Camera Deputaţilor a fost folosită pentru a „ataca comunitatea maghiară din România”, a menţionat că trecutul este apanajul istoricilor şi s-a pronunţat pentru identificarea şi promovarea de proiecte comune.
„Cred că despre trecut ar trebui să discute istoricii noştri, nicidecum să avem aici o dezbatere, pentru că nu putem avea o dezbatere raţională despre acest subiect care, sentimental, se plasează pe poziţii diferite, diametral opuse (…). Trecutul este şi va rămâne în urma noastră, poate aici în Senat va trebui să găsim şi să căutăm fapte care să ne apropie. Dacă suntem inteligenţi, vom căuta şi promova proiecte care formează momente istorice când românii şi maghiarii au luptat împreună (…)
Ar trebui să ne uităm la ceea ce am realizat împreună şi la ceea ce am putea construi împreună. În mod cert, obiectul acestui proiect de lege nu răspunde acestui deziderat”, a indicat senatorul UDMR.
Senatorul USR Vlad Alexandrescu s-a declarat „întru totul de acord” cu cererea de reexaminare a preşedintelui României.
„Unirea României se celebrează în fiecare zi şi se consfinţeşte în fiecare zi prin acţiune şi prin sentimente, prin patriotism. Nu cred că este momentul să separăm într-un mod nepotrivit un diferend care a existat acum 100 de ani. Noi trebuie să mergem către iniţiative comune, proiecte comune, un respect al diversităţii culturale, al valorilor fiecăruia (…). Prin urmare, sunt de părere că această iniţiativă trebuie respinsă şi sunt întru totul de acord cu cererea de reexaminare a preşedintelui României, şi de aceea grupul senatorilor USR va vota împotriva respingerii cererii de reexaminare„, a spus Alexandrescu.
Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.
În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Instituţiile publice, din fonduri proprii, precum şi organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot sprijini aceste manifestări. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Guvernul şi administraţiile publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
