Reabilitarea, iar azi prăduirea unui mare Român: Octavian Goga!

Reabilitarea, iar azi prăduirea unui mare Român: Octavian Goga!

0 665

In ziua de 7 mai 1938,”poetul patimirii noastre”, Octavian Goga, decedează la Ciucea, în urma unui atac cerebral suferit cu trei zile înainte.
În 1939, după moartea poetului, Veturia Goga aduce la Ciucea un monument de arhitectură românească, biserica din lemn din comuna sălăjeană Gălpâia, înfiinţează o mănăstire de maici care funcţionează până în 1947 şi îşi reia activitatea în 1994. Între anii 1938-1958, prin stădaniile extraordinare ale Veturiei Goga   s-a realizat „Mausoleul” si monument funerar ridicat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino şi decoraţiile proiectate de artista plastică Nora Steriade..
Eforurile Doamnei Veturia dedicate organizarii pentru posteritate,a intregul domeniu ca si Castelul/casa marelui poet,fost prim-ministru si un mare patriot roman pareau definitiv „rezolvate” in fatza „posteritatzii” de care n-au indraznit sa se atinga nici securistii comunisti si chiar sionisti!Imagini inline 1 Pana ce niste avocati „destepti”au gasit,- exact dupa 80 de ani!  – niste stranepoti shmekeri care vor s-o puna pe musuroi; sa bata ei 11metri si sa puna mana pe  Muzeul Goga si pe toate proprietatile de pe impresionantul domeniu! Fostii premieri Ponta si Grindeanu,premieri si ei ,i-a durut in rozeta ca un fost celebru antecesor este jefuit sub ochii lor mai rau ca in codru! Ba am zice: „Pe sub deal/Ca-n Ardeal”! Ar mai fi o sperantza,daca n-ar fi acolo o „zdreantza”…Ce faci acolo,Boc-ule patriot-ule? Ca esti cel mai tare din parcare in județul ala… Sau, daca esti DOAR un nimeni  de ce nu-i ceri ajutor lui Sabin Gherman??
Iata si o „istorioara” din vremea comunistilor care au pus la cale si au finantat total infiintarea Muzeului Memorial Octavian Goga”, prin Dispoziţia Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă cu nr. 6694/1966, ca urmare a actului de donaţie definitiva nr.863/1966 către statul român, făcut de Veturia Goga, văduva poetului si unica mostenitoare!.

Astfel, Muzeul a devenit proprietatea  Consiliului Judeţean Cluj, proprietar care subvenţionează şi coordonează activitatea muzeului, iar din punct de vedere ştiinţific este coordonat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional reprezentat în teritoriu prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj. Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” deţine un patrimoniu imobil format dintr-un teren de 4 ha pe care sunt amplasate 9 clădiri si un patrimoniu mobil ce cuprinde 14 310 piese organizate pe colecţii, expuse sau depozitate în sălile complexului muzeal. 
În anii imediat de după război, în plin avânt cultural  la Uniunea Scriitorilor a avut loc o şedinţă unde a fost   prezentă toată floarea intelectuală scriitoricească din ţară.Subiectul era Octavian Goga. După cum se ştie, Octavian Goga a condus chiar un guvern, cu unele exprimari  extreme de naţionalism.  Avea să intre în dizgraţia hahalerelor comuniste şi a celor ce nu înţelegeau acel naţionalism adevărat, ce nu avea si nu are legătură cu fascismul, cu xenofobismul, cu tot ce poate fi mai rău propagat de alte forţe ce nu doreau nici atunci natiuni ,ori  naţii, ci doar populaţii.Ei bine, Zaharia Stancu a fost cel mai vehement contestatar lovind cu tot ce a putut în distinsul Goga care nu mai putea să se apeere fiind cel mai virulent şi cel mai negativist, neaprobând reabilitarea lui Goga.
La sfârşitul cuvântării lui Stancu, Tudor Arghezi a cerut să i se acorde câteva minute în a spune şi el ceva.
Iată ce a spus:
„Eram  în iarna anului… la conacul marelui Goga. Depănam amintiri şi multe alte probleme ale timpului.  La  un moment dat se auziră bătăi la uşa conacului.  Goga, s-a dus, a deschis uşa şi văzu un tânăr  zgribulit cu nişte manuscrise în mâna. Îl ruga pe maestru să le citească şi dacă se poate să le publice  în ziarul ce îl conducea. Goga îl invită înăuntru  pe tânăr, luă manuscrisele  ce cuprindeau încercările lui poetice.  Goga le citi pe îndelete  şi concluzia era clară.  Tânărul era plin de talent.  Îi spuse că nu poate să le publice acum dat fiind că revista era deja la tiparniţă.  Însă Goga i-a dat un aconto tânărului  cu promisiunea că în numărul viitor al revistei îi vor apare încercările poetice neuitând să menţioneze că sunt pline de talent. Acel tânăr se numea Zaharia Stancu.”
Concluzia lui Arghezi a fost colosală şi a intrat definitiv în istoria acelui moment.
,,Acum iată de ce pe lumea asta sunt scriitori culţi sau … desculţi.” (Apropo-ul era vis a vis de romanul lui Stancu,  ,,Desculţ”.)
Arghezi a fost aplaudat de cei din sală, în picioare,  minute în şir.
Octavian Goga era reabilitat iar  Stancu părăsea sala jenat vădit de adevărul spus de Arghezi.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.