Razboiul de tesut n-are nimic belicos
De Zilele Brasovului ploua trist si patrunzator. Sarbatoarea orasului, pregatita sa fie cea mai lunga petrecere din viata urbei, va fi patrunsa pana la oase de stropii mohorati. Meteorologia nu se sinchiseste de dorinta brasovenilor de a petrece fara intrerupere din Vinerea Mare incoace sau de planurile organizatorilor de a atrage cat mai multi localnici sau turisti la festivitatile, atelierele, saloanele si concertele pregatite cu multa truda si cheltuiala.
Junii Brasovului risca din nou sa se vada in situatia de a decide daca sa amane sau nu parada. Asa cum s-a intamplat si in alti ani, cand afara turna pe vremea asta atat de tare incat orice sansa de petrecere era compromisa.
Norii gravizi de ploaie nu sunt, insa, singura pata intunecata pe cerul manifestarilor traditionale din acest an. Asa cum s-a intamplat si in anii precedenti, serbarile medievale ale Brasovului continua sa nu includa taman ceea ce face specificul medieval al acestui burg de targoveti si mestesugari. Carora li s-a dus buhul atat de tare in Evul de Mijloc incat limba a pastrat un epitet defaimator la adresa practicilor comerciale ale negustorilor locali. Brasoavele pe care le insira acum oricine cand debiteaza minciuni se trag de la motivele de tot soiul pe care le invocau negutatorii brasoveni ca sa scape de plata impozitelor sau taxelor instituite de ocarmuire.
Medieval inseamna, de cativa ani la Brasov exclusiv armurile lucitoare ale cavalerilor apartinand tuturor ordinelor razboinice din Transilvania sau rochiile mestesugit cusute ale domnitelor din vremurile de demult. Sunt spectaculoase, nu-i vorba, duelurile dintre ostenii invesmantati in otel si postavuri scumpe, care mimeaza o furie cu adevarat medievala cand incruciseaza sabiile sau manuiesc lancea. Si asaltul traditional al Cetatuii, cu torte, chiote razboinice si opinteli barbatesti este la fel de impresionant. Dantuiala delicata a printeselor si cuconitelor in acorduri de menuet completeaza la randul ei imaginea romantata a evului mediu brasovean, redus la patima razboinica si feminitate dansanta.
Cat despre targul mesterilor populari, artefactele etalate acolo sunt la fel de autentice ca obiectele vandute in bazarul cu pretentii folclorice din poarta Castelului Bran. Postavarii si tesatorii care au facut faima acestor locuri nu sunt adusi la viata cu prilejul serbarilor. Nimeni nu se sinchiseste sa reconstituie razboaiele medievale de tesut ori atelierele din care iesea postavul cel mai pretios. Cat despre camarile fara stralucire in care se nasteau scrierile carturarilor din acele vremuri, nu cred ca vor trezi vreodata imaginatia organizatorilor de petreceri medievale.
Unelte scrisului n-au luciul ostentativ al spadelor si armurilor. Iar razboiul de tesut n-are nimic belicos.
Vifor Rotar
