Proiectul privind combaterea spălării banilor se apropie de plen

Proiectul privind combaterea spălării banilor se apropie de plen

0 129
​Comisia juridică a votat marți mai multe modificări la proiectul de lege privind combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, prin care se transpun mai multe directive europene în legislația românească. S-a votat astfel interzicerea emiterii de acţiuni la purtător şi prevederea ca asociaţiile şi fundaţiile să fie obligate să raporteze instituţiilor statului toţi beneficiarii finali, criticată de cei din opoziție.

„Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative şi actul constitutiv actualizat va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
La data expirării termenului, consiliul de administraţie al societăţii va înscrie pe titluri şi în registrul acţionarilor numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică, sau denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz. Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social.
Neîndeplinirea, până la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţi
i”, prevede textul adoptat.

Deputații juriști au votat și ca persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante să fie considerate persoane expuse public în sensul acestei legi, informează Agerpres. Membrii comisiei au înlocuit astfel termenul inițial de „persoane expuse politic” cu cel de „persoane expuse public”.

Aceştia sunt: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat, membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale, ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate, membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale, directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.
Textul proiectului prevede că aceste persoane nu mai sunt considerate expuse public după împlinirea unui an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare au obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei la stabilirea unei relaţii de afaceri, la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele şi la tranzacţiile ocazionale care „constituie un transfer de fonduri astfel cum este definit de art. 4 pct. 9 din Regulamentul UE 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2015 privind informaţiile care însoţesc transferurile de fonduri şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 în valoare de peste 1.000 euro”.

Proiectul va fi votat miercuri de plenul Camerei Deputaților, camera decizională.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.