Prezicatoarele iau ancheta de la gura Politiei
O vrajitoare autentica, picata tocmai din Evul Mediu la Brasov sau aiurea in Romania, ar fi mandra de contemporanii nostri. Distanta de secole ce ne desparte de neguroasele vremuri medievale, invaluite in ceturi mistice si credinte naiv-prostesti in tot soiul de spirite, este anulata de cu nonsalanta vinovata de cetateanul anului 2007. Care nu se sinchiseste defel de postura ridicola, daca nu chiar grotesca, de a fi jucaria supranaturalului vascos in mijlocul unor timpuri ce pretind ca s-au debarasat de balastul nociv de credinte si frici stupide.
Ultima proba a creditului de care se bucura practicile oculte in detrimentul demersurilor luminate exclusiv de logica si ratiune este cazul – cu vagi sanse de a se incheia curand – al avocatei Elodia Maria Ghinescu, disparuta in conditii necurate acum trei saptamani. Membrii familiei distruse, colegii si apropiatii disparutei nu s-au multumit sa astepte deznodamantul oficial al cazului, a carui orchestrare cade in sarcina organelor de ancheta. Oamenii au cedat tentatiei de a consulta structurile paralele ce paraziteaza schelaria la vedere ce tine impreuna lumea vizibila si usor de identificat. In locul rezervat anchetatorilor si lucratorilor oficiali din aparatul justitiar, au fost invitati prezicatori, ghicitoare, vrajitoare. O sleahta de escroci, buni gestionar ai naivitatii si disperarii familiei si prietenilor, au lua painea de la gura Politiei si Procuraturii si si-au arogat competente de anchetatori.
Primul raspuns tentant si scuzabil pentru contactarea acestor pretinsi vazatori in maruntaiele misterului este disperarea. Oamenii recurg la ajutorul sarlatanilor, ascunsi in spatele faimei construite pe spinarea altor naivi, din frustrarea dureroasa ca sunt trasi pe sfoara de lucratorii la lumina ai sistemului. Judecatoresc, politienesc, functionaresc, n-are importanta. Indiferent ce uniforme imbraca angajatii lor, starnesc acelasi sentiment de neincredere.
Desi rezervele de credinta in fenomene oculte par nemarginite, iar dispozitia pentru misterul cleios administrat de clarvazatorii de serviciu pare naturala, o mare parte din vina o poarta trepadusii sistemului oficial. Lipsa de transparenta a anchetelor politienesti, sub pretextul periclitarii cercetarilor, este primul imbold dat celor direct interesati de caz ori chibitilor priceputi de pe margine de a bascula in supranatural – care, fie vorba-ntre noi, aduce mai mult cu subnaturalul. In plus, suspiciunea ca, principalul suspect fiind politist, colegii lui vor incerca sa musamalizez implicarea acestuia in disparitia nevesti-sii, a fost al doilea branci puternic in bratele raschirate ale sarlatanilor cu site pe Internet si bile energetice de cristal prin casa.
Pe colegii mei de la televiziune, ultima miscare in mersul anchetei aproape ca i-a prins cu globul de cristal in vine. In timp ce ascultau elucubratiile unei clarvazatoare despre fuga in Germania a disparutei – presupusa moarta si a sotului politist – presupus asasin, manati de destinul citit in fotografii, barbatul suspectat de uciderea consoartei tocmai era audiat de procurori la Parchet.
Vifor Rotar
