Prețul carburanților s-ar putea dubla, iar guvernul României este paralizat de frică

Inadecvarea regimului Dan-Bolojan se arată în sfârșit în întreaga sa grozăvie odată cu criza mondială a petrolului, guvernul României fiind incapabil să decidă măsurile de compensare prin înghețarea prețului la pompe.
Asta, pentru că Ilie Bolojan, un politruc securistoid de-al generalului Coldea ajuns în funcție prin grația Comisiei Europene și a multinaționalelor, nu are curajul să intervină peste profitul uriaș al OMV, de teamă că multinaționalele îi retrag sprijinul.
Zilele acestea, nici de la Cotroceni, nici de la Palatul Victoriei nu s-au făcut auzite strategii de contracarare a crizei, care aruncă în aer prețurile la toate mărfurile, alimentare sau nu, precum și la energie.
Ilie Bolojan, în nedisimulata sa prostie, a transmis că mai cumpănește, iar Nicușor Dan are treabă doar cu Ucraina cât e ziulica de mare, în timp ce neagă vreun pericol de escaladare a crize petrolului, incapabil să ia o decizie.
Însuși bugetul adoptat zilele trecute devine impredictibil și nul în condițiile în care anul acesta prețul motorinei poate urca la 13, ba chiar la 15 lei litrul, similar cel al benzinei.
Ce se va întâmpla însă dacă prețul va urca spre 20 de lei litrul la pompă, în situația în care prețul mondial al petrolului va atinge 200 de dolari barilul, sau chiar mai mult, este impredictibil pentru guvernul anchilozat al României, preocupat doar de satisfacerea intereselor personale ale camarilei PNL-USR-PSD-UDMR.
Este de urmărit și reacția populației anesteziate de frică și de lehamite, care nu îndrăznește să se organizeze pentru a răsturna acest regim antinațional și corupt, indiferent câte poveri ale taxelor și impozitelor i se așează pe umeri, precum și o inflație pustiitoare, consecința incompetenței crase a grupului criminal organizat care a devenit guvernul Ilie Bolojan.
Criminal, pentru că irosește în mod trădător bugetul țării pe pomeni acordate Ucrainei, instigat și de nevolnicul președinte al țării, lăsând în schimb populația la cheremul multinaționalelor speculante de carburanți, care pot pe deasupra și să-și exporte profiturile fără a plăti mai nimic statului român, potrivit gândirii lui Bolojan-cap de tablă, cum l-a denumit Ion Cristoiu.
Iranul a declarat Strâmtoarea Ormuz închisă tuturor, cu excepția aliaților săi.
Traficul maritim prin această rută strategică s-a oprit aproape complet. Doar câteva nave – sub pavilion indian, pakistanez, turc și chinez – au primit permisiunea să treacă în ultimele zile.
Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global.
Blocarea ei afectează direct prețurile la pompă în toată lumea, potrivit experților citați de Daily Express, conform Știri pe Surse.

Petrolul Brent a urcat la aproape 120 de dolari pe baril pe 9 martie.
S-a menținut peste 100 de dolari începând cu 13 martie.
Creșterea vine după o serie de atacuri asupra infrastructurii energetice din regiune.
Vandana Hari, fondatoarea unei firme de analiză, avertizează că pragul de 200 de dolari „este deja la orizont”.
Analiștii de la Wood Mackenzie spun că Brent ar putea atinge 150 de dolari în curând.
Un preț de 200 de dolari nu este „imposibil” în 2026, potrivit aceleiași surse, citate de cotidianul amintit.
Statele consumatoare au decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice. Măsura este menită să stabilizeze piața.
Însă cercetătorii de la OCBC estimează că lumea s-ar putea confrunta în continuare cu un deficit zilnic de aproximativ 10 milioane de barili. Rezervele nu pot compensa pe deplin pierderile de aprovizionare.
Adi Imsirovic, expert în energie la Universitatea din Oxford, spune că petrolul la aceste niveluri „ar fi o frână majoră pentru economia mondială”.
Impactul s-ar resimți în prețurile la energie, transport și alimente la nivel global, scrie cotidianul citat anterior.
Pentru Canada, efectul este imediat, spun analiștii Financial Times, citat de Știri pe Surse.
Companiile petroliere sunt pe cale să înregistreze câștiguri suplimentare de până la 90 de miliarde de dolari canadieni (aproximativ 65,6 miliarde de dolari americani), dacă nivelurile prețurilor se mențin.
Creșterea este spectaculoasă și această evoluție a schimbat radical perspectivele industriei petroliere.
Estimările realizate de compania Enverus, specializată în analiză de date și consultanță pentru industria petrolului și gazelor, arată că producătorii canadieni câștigă între 25 și 30 de miliarde de dolari canadieni în plus pentru fiecare creștere de 10 dolari a prețului petrolului, conform cotidianului amintit.
„Da, din păcate, spre asta ne îndreptăm (n.r. – spre 12 lei/Litru de carburant), pentru că există o lipsă cruntă de perspectivă legată de încheierea acestui conflict și mai ales a deblocării Strâmtorii Ormuz.
Altfel spus, atâta timp cât petrolul trece de 110 dolari pe baril, să nu ne așteptăm ca prețul carburanților să scadă sub 10 lei pe litru.
Dimpotrivă, s-ar putea să crească la 120 de dolari pe baril.
Deja vorbim de ce spuneați dvs., un preț de 12, chiar 13 lei pentru sortimentele premium de motorină, în primul rând.
Și știți de ce?
Pentru că, din păcate, importăm cam 80% din motorina pe care o consumăm în momentul de față din Turcia, în condițiile în care rafinăriile noastre sunt închise și cei de la Rompetrol și de la Lukoil, iar OMV Petrom, rafinăria OMV Petrom, funcționează la o limită redusă”, a explicat Adrian Negrescu pentru Antena 3, potrivit Gândul.

Libiu Dan Mateescu

Share on Facebook

Tweet

Follow us