Postul Pastelui – traditia unei semnificatii
Astazi este a doua zi din cele 48 in care crestinii se vor abtine de la alimentele „de dulce”. Pana pe 3 aprilie, mancarea de post trebuie combinata cu fapte bune si rugaciune.
Pana in ajunul Pastelui (care se sarbatoreste pe 3 aprilie), crestinii care postesc nu trebuie sa se rezume doar la regimul alimentar, ci sa incerce sa fie mai buni, mai intelegatori, sa se roage mai mult. Altfel spus, sa se pregateasca sufleteste pentru Invierea Domnului.
Postul Pastelui are o semnificatie spirituala dubla, legata de istoria poporului evreu si de cea a lui Iisus Hristos. Postul inseamna, de fapt, confirmarea spiritualitatii si a eliberarii de moarte (pedeapsa eterna stabilita in urma pacatului pe care l-au comis Adam si Eva). In educatia multor tineri ai lumii moderne actuale, semnificatiile postului Pastelui sunt inexistente.
Carnea, pestele, branzeturile si alcoolul sunt inlocuite cu legume, soia, fructe si apa, pentru crestinii care si-au propus sa tina Postul Pastelui.
Cel mai lung si mai restrictiv post din calendarul crestin-ortodox a inceput cu o perioada premergatoare, „saptamana alba” (in care a fost permis consumul de lactate, peste si oua), care s-a incheiat duminica, 14 februarie.
Pe parcursul acestei perioade vor exista si dezlegari la peste, pe 25 martie, de Buna Vestire, si pe 28 martie, la Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii). Totodata, nu se pot face cununii religioase.
Comparat cu calatoria de 40 de zile a poporului evreu in pustiu, Postul Pastelui trebuie sa se incheie cu marturisirea pacatelor si apoi, pentru crestinii care primesc dezlegare de la preot, cu impartasanie.
„Postul nu inseamna doar abtinere de la mancare, ci si fapte bune, milostenie si impacarea cu cei cu care suntem certati. Fara fapte bune, postul ramane o dieta sau un regim alimentar, or, Biserica nu l-a randuit in acest sens”, a explicat parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei Romane.
Pastele, sarbatorit din vechime si de catre iudei, este cea mai veche sarbatoare a crestinatatii si stabileste o punte intre Vechiul si Noul Testament. Legatura intre sarbatoarea evreiasca Pesah si cea crestina este si reala si ideala. Reala, pentru ca Iisus a murit in prima zi a Pastelui evreiesc, ideala pentru ca, prin moartea si Invierea lui, Mantuitorul implineste de fapt profetia Vechiului Testament.
Pastele crestin a preluat multe dintre traditiile celui evreiesc, inclusiv simbolul mielului sacrificat, devenit simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina.
Data la care se sarbatoreste Pastele depinde de doua fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade intotdeauna la 21 martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Astfel, sarbatoarea de Pasti este serbata intotdeauna in prima duminica dupa luna plina de dupa echinoctiu.
