Postul bucuriei (II)

Postul bucuriei (II)

0 297

Din 15 noiembrie, crestinii intra ?n Postul de 40 de zile care precede marele praznic al Nasterii Domnului – Craciunul. Spre deosebire de Postul Pastelui, acesta este un post al bucuriei, si prin urmare, mai lejer.
Restrictiile alimentare nu sunt foarte severe. De exemplu, ?n toate sarbatorile cu cruce rosie se poate m?nca peste, iar s?mbata si duminica este dezlegare la peste, ulei si vin.
Postul trebuie completat ?nsa cu rugaciuni si curatenie spirituala, dar si cu gesturi caritabile. Astfel, tot ce se economiseste prin restrictiile alimentare trebuie daruit nevoiasilor.

Cea mai veche porunca a lui Dumnezeu
Postul, scria parintele Cleopa, este cea mai veche porunca a lui Dumnezeu, pentru ca El le-a poruncit lui Adam si Evei sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului. Si tot parintele Cleopa clasifica posturile pe care crestinii le tin in patru: ajunarea desavarsita (abtinerea totala de la mancare si bautura), postul aspru sau uscat (cand se consuma numai seara paine si apa ori fructe uscate), postul obisnuit, cand se mananca la ore obisnuite, dar se evita alimentele de dulce.
Ultima categorie este cea a postului usor, cand se fac dezlegari la untdelemn, peste si vin, aceste dezlegari facandu-se cu ocazia sarbatorilor mai mari. Postul Craciunului este unul mai usor: nu se mananca alimente de origine animala, dar exista zile cand se face dezlegare la peste, vin si untdelemn. In prima si ultima saptamana, postul este mai aspru. Dezlegari la peste, untdelemn si vin se fac in zilele in care crestinii sarbatoresc un sfant important sau cand se sarbatoreste hramul bisericii. Postul Craciunului este mai usor comparativ cu cel al Pastilor. La 21 noiembrie, praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, se face dezlegare la peste. Multi crestini tin post negru in ultima zi a postului, in Ajunul Nasterii Domnului, adica la 24 decembrie.

Postul spiritual
Postul fizic trebuie insotit de cel spiritual, iar rugaciunile din timpul celor 40 de zile ce preced Sarbatoarea Craciunului sunt deosebite. Sarindarele, citite in manastiri si biserici pentru sufletele viilor si ale mortilor, sunt rugaciuni facute dupa modelul dat de Mantuitor, pentru ca Iisus s-a rugat si a postit 40 de zile in pustie. Biserica se roaga si pentru cei vii, si pentru cei morti, pentru ca in aceasta vreme de post milostenia valorifica pornirea iubitoare a omului prin pomana care se da in numele celor raposati. Rugaciunile crestinilor in Postul Craciunului tin seama si de infranarea trupului.

Dezlegarile la untdelemn si vin
De ce este dezlegare la untdelemn si la vin in unele zile de post? Raspunsul il gasim in faptul ca asprimea postului este indulcita astfel prin pregatirea hranei cu unsoare vegetala, iar vinul ca o licoare ce reface puterile fizice ale omului. Regele David in Psalmul 103 il binecuvinteaza pe Domnul cu urmatoarele: „Cel ce rasari iarba dobitoacelor si verdeata spre slujba oamenilor; ca sa scoata paine din pamant si vinul veseleste inima omului; ca sa veseleasca fata cu untdelemn si painea inima omului o intareste”.

Timpul curatirii sufletesti
Postul Craciunului ne da putinta curatirii trupesti si sufletesti. El inchipuie, apoi, ajunarea de 40 de zile a prorocului Moise, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. Dupa cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugaciune, asa se cuvine sa astepte si crestinii Craciunul. Postul tine de la 15 noiembrie la 24 decembrie. Lasam sec in seara Sf. Filip, la 14 noiembrie. Postim de: carne, oua, branza si lapte. Lunea, miercurea si vinerea, mancam bucate fara unsoare si fara vin, martea si joia se dezleaga la untdelemn si vin, iar sambata si duminica, dezlegare la peste, untdelemn si vin. Daca in zilele de luni, miercuri si vineri praznuim vreun sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra, mancam untdelemn si bem vin, iar daca in aceste zile va cadea hramul bisericii sau o sarbatoare insemnata in calendar cu cruce rosie, atunci dezlegam la peste. Martea si joia mancam peste, untdelemn si bem vin, cand cade in aceste zile vreun sfant mare, hramul sau sarbatori insemnate in calendar cu rosu.

Dezlegare la peste
Pestele este un aliment simbolic, considerat potrivit pentru zilele de dezlegare, oarecum mai sarbatoresti ale posturilor. Mantuitorul insusi a facut minunea inmultirii pestilor, a pescuirii minunate, iar cand s-a aratat ucenicilor dupa inviere a cerut sa manance peste. In unele locuri se dezleaga la icre in zilele de hram, altele in care se mananca peste, in functie de traditia locala.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.