Populația și religiile lumii până în 2050
În următoarele patru decenii creștinii vor rămâne cei mai numeroși, dar religia islamică va crește mai repede decât orice alt curent religios. Dacă actualele tendințe se păstrează, atunci:
• Numărul total al musulmanilor aproape îl va egala pe cel al creștinilor.
• Ateii, agnosticii și alte personae neafiliate vreunei religii – deși se înmulțesc în țări precum Statele Unite sau Franța – vor avea o pondere mai mică în populația totală a planetei.
• Populația budistă își va păstra mărimea, în vreme ce populațiile hindusă și evreiască vor fi mai mari decât în prezent.
• În Europa musulmanii vor reprezenta 10% din populație.
• India își va păstra majoritatea hindusă, dar va avea de asemenea cel mai mare număr de musulmani comparative cu orice altă țară, depășind Indonezia.
• În SUA creștinii vor scădea de la peste trei sferturi din populație, cât erau în 2010, la două treimi în 2050, iudaismul nu va mai fi cea mai mare religie non-creștină. Musulmanii vor fi mai numeroși decât evreii.
• În ansamblu, patru din zece creștini vor trăi în Africa sub-sahariană.
Principalul motiv care determină această evoluție este rata diferită a fertilității care caracterizează fiecare grup religios. De exemplu, populația fără vreo afiliere religioasă se înmulțește lent și trăiește în principal în țările dezvoltate, cu populație îmbătrânită. Cea mai mare rată a fertilității se regăsește în populația de religie musulmană.
Rata fertilității care asigură păstrarea nivelului populație este de 2,1 nașteri/femeie în țările dezvoltate, dar depășește acest nivel în țările mai sărace, unde mortalitatea femeilor este mai ridicată. Din acest motiv, la nivel global, rata fertilității care asigură menținerea neschimbată a numărului populației planetei este de aproximativ 2,3 nașteri/femeie.
Distribuția geografică a religiilor este influențată și de migrație. În Europa, de exemplu, ponderea populației musulmane era în 2010 de 5,4%. Dacă facem abstracție de imigrație, ea va ajunge la 8,4% în anul 2050; luând în calcul și valul de imigranți, între care se află numeroși musulmani, acest indicator va ajunge la 10,2%.
Cum va fi afectată economia de schimbările care survin în orientarea religioasă a populației? În ce măsură capitalismul și ideologia economiei de piață, a libertății economice, vor fi afectate de creșterea ponderii persoanelor care îmbrățișează religia islamică? Nu am un răspuns la aceste întrebări fascinante, ar merita să zăbovim asupra lor. Mai ales că în Europa modificarea compoziției religioase se va suprapune peste procesul de îmbătrânire a populației.
