PNRR-ul a fost folosit ca INSTRUMENT DE ȘANTAJ, ….

PNRR-ul a fost folosit ca INSTRUMENT DE ȘANTAJ, ….

0 90

Ca o continuare a postării anterioare, în care afirmam că PNRR-ul a fost folosit ca INSTRUMENT DE ȘANTAJ, haideți să trecem în revistă, pe scurt, câteva dintre jaloanele deja îndeplinite, contrare, în mod evident, interesului național.

1. Închiderea minelor și termocentralelor pe cărbune (decarbonizare)
România s-a angajat prin PNRR:

– să scoată din funcțiune grupuri energetice pe cărbune;
– să închidă exploatări miniere;
– să reducă producția pe lignit și huilă;
– să accelereze tranziția către energia regenerabilă („Green Deal”).

2. Liberalizarea completă a pieței energiei
România și-a asumat:

– eliminarea intervențiilor statului în piața energiei;
– liberalizarea prețurilor;
– reducerea rolului companiilor de stat în controlul pieței.
Liberalizarea accelerată a contribuit la EXPLOZIA PREȚURILOR din perioada 2021–2023.
România și-a pierdut astfel avantajul energiei ieftine, ceea ce a dus atât la accelerarea dezindustrializării, cât și la creșterea costului vieții pentru fiecare român.

3. Reducerea facilităților fiscale pentru construcții, IT și agricultură
PNRR prevede:

– lărgirea bazei de impozitare;
– reducerea excepțiilor fiscale;
– „neutralitate fiscală”.
Au fost eliminate sau reduse facilitățile pentru: IT, construcții, agricultură, industria alimentară.
Ne-am dat singuri autogol, lovind exact în sectoarele în care România era competitivă și pierzând avantajul regional în construcții și IT.

4. Reforma companiilor de stat strategice
Prin jalonul privind guvernanța corporativă:

  • managementul companiilor energetice și de transport trebuie selectat după reguli OECD;
  • criteriile sunt monitorizate de Comisia Europeană.
    Sunt afectate:
  • Hidroelectrica;
  • Nuclearelectrica;
  • Romgaz;
  • CFR;
  • Metrorex; -alte companii strategice din energie și transport.
    În realitate, ceea ce se urmărește prin această „guvernanță corporativă” este DIMINUAREA CONTROLULUI STRATEGIC AL STATULUI asupra companiilor naționale și trecerea acestora sub o influență externă tot mai mare.

    5. Listarea unor companii de stat la bursă
    Deși nu toate măsurile sunt prevăzute direct prin PNRR, reformele asociate au promovat:
  • listarea Hidroelectrica;
  • presiuni pentru listări suplimentare.
    Listarea companiilor strategice echivalează cu cedarea unei părți din controlul statului asupra unor domenii esențiale, chiar în plină criză energetică.
    Astfel, o parte din profit este transferată către fonduri și investitori externi, iar sectoare strategice ajung tot mai dependente de interesele investitorilor, de presiunea pentru dividende și de logica pieței bursiere.
    Mai mult decât atât, înainte de moțiunea de cenzură, se încerca listarea unor procente suplimentare din Hidroelectrica, Transgaz și Romgaz prin metoda ABB.
    Nu printr-o ofertă publică deschisă tuturor, în care prețul este stabilit prin competiție largă, ci printr-un mecanism rapid, intermediat de bănci, prin care pachetele de acțiuni sunt oferite direct unor investitori instituționali.

    6. Restricțiile privind irigațiile și mediul
    Au fost introduse multiple condiționalități europene legate de:
  • biodiversitate;
  • apă;
  • protecția mediului;
  • reducerea utilizării pesticidelor.
    Toate aceste condiționări au redus competitivitatea fermierilor români, limitând producția agricolă și favorizând marile state vestice.

    7. Tranziția verde în transport
    PNRR promovează:
  • electrificarea transportului;
  • restricționarea motoarelor clasice;
  • dezvoltarea infrastructurii „verzi”.
    România nu are însă infrastructura necesară pentru o astfel de tranziție accelerată, iar costurile sunt suportate aproape integral de populație.

    8. Creșterea impozitelor pe proprietate
    PNRR include reforme fiscale și revizuirea sistemului de taxare locală.
    Documentele oficiale prevăd:
  • actualizarea valorii impozabile a proprietăților;
  • apropierea taxării de valoarea de piață;
  • digitalizarea cadastrului și a fiscalității locale.
    Toate acestea au dus sau vor duce la CREȘTERI SEMNIFICATIVE ALE IMPOZITELOR PE PROPRIETATE.

    9. Creșterea vârstei de pensionare și reforma pensiilor
    PNRR conține jaloane privind:
  • sustenabilitatea sistemului de pensii;
  • egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați;
  • descurajarea pensionării anticipate.

    10. Reforma fiscală și presiunea asupra IMM-urilor
    Printre jaloanele importante se numără:
  • modificarea regimului microîntreprinderilor;
  • creșteri de accize și taxe;
  • extinderea bazei de impozitare.

    Nu uitați: cele 80 de miliarde de euro promise s-au dovedit a fi, în realitate, doar 28 de miliarde, dintre care jumătate granturi și jumătate împrumuturi. Iar din această sumă, România a primit până acum doar 10,7 miliarde de euro, peste 50% provenind din componenta de împrumut.
    Fondurile expiră la finalul lunii august 2026, iar șansele să mai primim mai mult de câteva sute de milioane sunt minime.
    Mai grav, există riscul să fim obligați să returnăm banii pentru obiectivele nefinalizate.
    Pentru că, dacă un obiectiv din PNRR nu este îndeplinit 100% și nu este complet funcțional, Comisia Europeană poate recupera sumele plătite anterior.
    De ce insist de ani de zile asupra acestui subiect?
    Nu neapărat pentru că fondurile primite sunt mărunțiș — deși, puse în perspectivă, chiar asta sunt: mărunțiș.
    Nocivitatea acestui program nu vine doar din valoarea redusă a fondurilor și nici măcar din direcția în care sunt alocate acestea (42% pentru tranziția verde și 21% pentru digitalizare — priorități ale Bruxellesului, nu ale românilor), ci mai ales din jaloanele impuse la pachet și prezentate drept „reforme necesare”.
    PRIN ACCEPTAREA LOR, ROMÂNIA A FOST ÎMPINSĂ SĂ RENUNȚE TREPTAT LA AVANTAJELE SALE STRATEGICE, ECONOMICE ȘI ENERGETICE.

    La ce au dus toate aceste condiționări?
    LA ACCELERAREA DEZINDUSTRIALIZĂRII, LA PIERDEREA INDEPENDENȚEI ENERGETICE, LA DIMINUAREA SUVERANITĂȚII FISCALE, LA CREȘTEREA PRESIUNII SOCIALE PRIN TAXE ȘI COSTURI TOT MAI MARI ȘI LA PRIORITIZAREA OBIECTIVELOR CLIMATICE ÎN DETRIMENTUL COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE ȘI AL INTERESULUI NAȚIONAL.
    Nu vă mai lăsați manipulați! Căutați informații singuri, puneți-le în perspectivă. Uitați-vă în jur! Realitatea nu minte niciodată!

Oana Eftimie 

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.