PNL capitalizează negativ de unul singur dezastrul austerității Bolojan!
Recentul sondaj de opinie al lui Remus Ștefureac situează PSD la un neverosimil 17%, cu doar trei procente peste PNL, asta, și pentru că sondajul a fost comandat din zona liberală, când de fapt PNL se prăbușește vertiginos spre 10%, potrivit unui trend descendent ce pare ireversibil.
Intenția absconsă a sondajului INSCOP este de a demonstra social-democraților că decontează împreună cu PNL dezastrul guvernării austerității aberante impuse de sorosistul premier al coaliției, Ilie Bolojan, indiferent de faptul că PSD se opune deschis unor măsuri de amputare și inițiază legi care contracarează înfometarea și trecerea în șomaj a unei mari părți a poporului român, dar accentuează privilegierea unor categorii sociale și profesionale legate de regimul totalitar de la București.
Pentru a se crea iluzia veridicității sondajului AUR este menținut la 40%, procent obținut și în cadrul altor sondaje de opinie, pentru că nu opoziția este ținta sondării acum, ci menținerea unității la guvernare în jurul lui Ilie Bolojan. Asemenea manipulări securistoide grosiere prin intermediul sondajelor de opinie se desfășoară permanent în sfera politicului, după cum au unele sau altele dintre partide interesul de a emite diversiuni în eter și de a le păcăli pe celelalte.
Distanță procentuală neverosimilă între PSD și PNL.
Potrivit celui mai recent Barometru INSCOP Research, realizat în perioada 6-10 octombrie 2025, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își consolidează poziția de lider în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu un scor de 40%. PSD este creditat cu 17,6%, iar PNL cu 14,8%. Pe locul patru se află USR, cu 11,5%, urmat de UDMR, care înregistrează 5,2%. Sub pragul electoral se situează SENS, cu 3,4%, POT – 2,6% și SOS România – 2%.
Alți 1,6% dintre respondenți ar vota cu un alt partid, iar 1,3% ar susține un candidat independent.
Sondajul arată o relativă stabilitate a opțiunilor politice comparativ cu lunile anterioare, AUR menținându-se la același nivel din septembrie (40,8%) și iunie (40,5%).
PSD și PNL rămân în zona de sub 20%, fără semne de creștere semnificativă, în timp ce USR continuă să piardă treptat din susținere.
„Toamna pare a aduce o stabilizare a intenției de vot, partidele aflate la putere având un scor cumulat de aproximativ 50%, iar partidele aflate în opoziția parlamentară cu un scor cumulat de aproximativ 45%”, a explicat Remus Ștefureac. Conform cercetării, UDMR își consolidează prezența în jurul pragului electoral, în timp ce formațiunile mai noi – SENS, POT și SOS România – oscilează între 2 și 4%, fără perspective imediate de intrare în Parlament.
În comparație cu lunile anterioare, doar SENS înregistrează o ușoară creștere, de la 2,1% în septembrie la 3,4% în octombrie.
Participarea la vot, potențial ridicat: peste 70% spun că vor merge sigur la urne
În privința prezenței la vot, Barometrul indică un interes ridicat: 72,7% dintre români afirmă că vor merge „sigur” la urne, alegând nota 10 pe o scară de la 1 la 10.
Doar 13,2% declară că nu vor participa deloc, iar restul se situează între valorile intermediare, exprimând o intenție incertă.
Nivelul de mobilizare potențială este, astfel, comparabil cu cel din campaniile electorale majore, ceea ce sugerează un context politic tensionat, cu mize mari pentru toate partidele.
În pofida unei polarizări accentuate între tabăra guvernamentală și cea a opoziției, percepția publicului asupra principalelor forțe politice pare deja sedimentată.
AUR domină zona opoziției cu un electorat stabil, în timp ce PSD și PNL, partidele de la guvernare, par să-și fi atins plafonul de susținere în rândul populației active.
De cealaltă parte, USR și formațiunile mai mici nu reușesc, deocamdată, să capitalizeze nemulțumirile față de actuala guvernare.
Datele sondajului confirmă și o tendință interesantă: în timp ce PSD recuperează ușor față de lunile de vară, PNL se menține pe o pantă descendentă, pierzând aproape trei puncte procentuale din iunie până în octombrie. Aceste evoluții pot fi interpretate ca un semnal de redistribuire a electoratului de centru-dreapta, dar și ca un efect al scăderii încrederii în capacitatea coaliției de guvernare de a gestiona eficient crizele interne, se arată în sondajul neverosimil al INSCOP, analiză preluată în Știri pe Surse.
Dan Libiu Mateescu
