Peter Harrold (BM):
majoritatea saracilor Europei traiesc in zonele rurale romanesti
Cei mai multi dintre saracii Europei traiesc in zonele rurale din Romania, ceea ce ar recomanda agricultura ca sector prioritar intr-o viitoare strategie de dezvoltare a Romaniei, a declarat marti Peter Harrold, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si de Est, intr-un interviu acordat AGERPRES.
Peter Harrold a mai spus ca Romania trebuie sa isi elaboreze o strategie de dezvoltare bazata pe o larga consultare, nu numai pe dialogul in cadrul guvernului sau pe dialogul executivului cu FMI si Banca Mondiala.
Romania are cea mai mica rata de absorbtie a fondurilor structurale din Europa, iar Bulgaria a cerut colaborarea BM pentru a mari rata de absorbtie, ceea ce guvernul roman intarzie sa faca.
AGERPRES: Ati avut ocazia sa vedeti in desfasurare reformele din numeroase tari din Centrul si Estul Europei atat in timpul crizei, cat si dupa. Care credeti ca este motorul acestor reforme in Romania?
Peter Harrold: Reformele din Romania nu ar trebui sa fie conduse de imperativul crizei, ci ar trebui sa fie bazate pe o viziune coerenta asupra viitorului. Romania s-a aflat in valtoarea unei crize, ceea ce nu este un lucru nou pentru o tara, si atunci tara dumneavoastra s-a repezit sa adopte o serie de reforme, care sa o scoata din criza.
Nu putem spune ca acum Romania a iesit din criza, dar a trecut peste cea mai rea perioada. Lucrurile incep sa arate mult mai bine, deci este momentul sa fie elaborata o viziune pentru viitor, astfel incat acesta sa fie condus de propria conceptie despre dezvoltare a tarii, nu de factorii externi care vin si impun ca lucrurile sa mearga intr-o directie sau alta.
AGERPRES: Cu alte cuvinte, acum ar fi momentul ca autoritatile romane sa elaboreze ele insele o strategie de dezvoltare …
Peter Harrold: Vedeti, cand se afla in plina criza, guvernul nu are timp suficient de gandire, pentru ca trebuie, ca sa spun asa, sa scoata apa care a intrat in barca. In alti termeni, Guvernul trebuie sa indeplineasca obiectivele trasate de FMI, de Uniunea Europeana, sa faca in asa fel incat sa isi onoreze toate datoriile financiare. Pur si simplu, in timpul crizei, Guvernul nu are suficient timp sa se gandeasca la perspective.
AGERPRES: Si acum?
Peter Harrold: Acum lucrurile sunt mai calme, este asigurata finantarea, situatia fiscala este si ea mai linistita, deci acum este momentul pentru reflectie. Intrebarea este insa daca e bine sa reflectezi de unul singur, iar raspunsul este categoric, nu. Daca stai si reflectezi de unul singur, sau numai impreuna cu FMI si Banca Mondiala, vei avea o perspectiva ingusta.
Dimpotriva, acum este timpul sa lansezi dezbateri deschise, sa activezi dialogul social, sa antrenezi in acest proces oameni de conceptie, ONG-uri, mediul academic, intr-un cuvant, poporul. Acum este vremea unor intrebari de genul ce economie am vrea sa avem. E momentul sa spui: ‘Stim ca strategia din ultimul deceniu nu a fost prea grozava, acum vrem una sustenabila, pe termen mediu’.
AGERPRES: Pentru ca ati amintit despre strategia de dezvoltare, care ar fi sectoarele pe care ar trebui aceasta sa se intemeieze? Pe ce loc ar fi agricultura?
Peter Harrold: Ati pomenit agricultura si eu cred ca ea ar trebui sa fie prima pe lista. Este probabil cel mai important sector la care ar trebui sa se gandeasca Romania, de o importanta unica. Romania are cel mai mare sector rural din intreaga Uniune Europeana. Aveti una dintre cele mai valoroase bogatii, constand in fertilitatea solului din UE. Acum 70-80 de ani, Romania era granarul Europei. Europa era hranita cu ceea ce produceau campiile manoase ale Romaniei, ceea ce nu se mai intampla acum. Acum, in schimb, cel mai mare numar de saraci care locuiesc in zonele rurale, din intreaga Uniune Europeana, traiesc in Romania, la tara.
In aceste conditii, a avea o strategie care sa creasca productivitatea din agricultura, care sa le permita fermierilor sa obtina recolte mai mari, care sa stimuleze investitiile si concentrarea terenurilor agricole in ferme mai mari, sa readuca in circuitul agricol terenurile nelucrate, nu este un lucru usor, pentru ca daca era, ar fi fost deja facut, dar ar fi primul lucru la care autoritatile ar trebui sa se gandeasca.
Un al doilea lucru la care ar trebui sa va ganditi ar fi incurajarea investitiilor. Investitiile straine sunt de o importanta capitala, asa cum putem vedea si de la alte tari din regiune. In primul rand, trebuie incurajate investitiile straine in acele sectoare industriale care genereaza exporturi. Uitati-va la Cehia, Slovacia, la Polonia, care au devenit locomotive ale unor industrii europene. Au, de exemplu, exporturi masive de automobile, care urca, in Slovacia, la 30% din totalul exporturilor si reprezinta un procent substantial din PIB. Si Romania are un potential insemnat in aceasta industrie.
Asadar, acesta este al doilea sector prioritar: stimularea investitiilor straine care pot crea locuri de munca si pot produce articole de export destinate restului Europei.
AGERPRES: Asta este ce ar trebui facut. Ce ne puteti spune despre drumul deja parcurs de Romania, dat fiind ca la un interviu precedent mi-ati spus ca Romania a fost una dintre tarile cel mai dur lovite de criza din intreaga lume?
Peter Harrold: Contrastul este de-a dreptul izbitor. Dezechilibrele erau foarte severe, situatia era deosebit de instabila, incetase complet accesul pe pietele de finantare sau era foarte scump si pe termen foarte scurt. Consolidarea fiscala si monetara a pus bazele unei reveniri solide. Suntem foarte multumiti de progresele facute, de faptul ca programele au fost duse la bun sfarsit pentru prima oara in ultimii 10-20 de ani si tintele au fost atinse si exista decizia de a pastra cursul reformelor.
Asadar, acum am trecut peste ce era mai rau, echilibrele au fost restabilite, dar acum trebuie sa ne decidem unde vrem sa mergem pentru a asigura o dezvoltare sustenabila, care sa permita cresterea veniturilor, pentru ca acesta este aspectul fundamental: o astfel de criza loveste oamenii obisnuiti, salariatii, iar acum vrem sa cream conditiile sa le creasca din nou veniturile, sa se reia drumul spre convergenta cu restul Europei.
AGERPRES: Banca Mondiala a realizat, la cererea guvernului, o serie de studii sectoriale. Ce rezultate ati obtinut?
Peter Harrold: In principal, au condus la concluzia ca exista, ca sa spun asa, o prapastie institutionala intre nivelul dorit si cel real al capacitatii institutionale de a presta servicii pentru populatie, de a transforma resursele in rezultate efective, de a transforma o schimbare de politici intr-o modificare a realitatii. De pilda, una e sa ai o noua lege a educatiei, alta e sa operezi respectivele schimbari la nivelul scolilor. Aceste studii au evidentiat diferenta dintre nivelul real si cel necesar al capacitatii institutionale de a aplica pe teren deciziile politice.
Studiile au aratat ca aceasta prapastie este foarte mare, ca exista numeroase disfunctionalitati in administratie, dar este si o veste buna: pacientul nu e mort si nici nu sufera de o boala rara, necunoscuta, ci de una comuna, dar severa, pentru care se cunosc remediile. Nu este un virus tropical, misterios, incurabil, ci o maladie cunoscuta.
AGERPRES: Dupa cum spuneti, am iesit din criza, lucrurile merg mult mai bine, dar totusi, exista un sector care merge la fel de prost ca inainte de criza sau in timpul acesteia: absorbtia fondurilor europene. Care ar fi solutia?
Peter Harrold: Sa spunem lucrurilor pe nume: la absorbtia fondurilor europene, Romania este pe ultimul loc din UE. Rata absorbtiei este cea mai mica fata de oricare alta tara. Daca ne uitam la tarile care au avut rezultate superbe in accesarea de fonduri europene, cum ar fi Spania, Slovenia Irlanda, sau la tarile cu care a lucrat Banca Mondiala, cum ar fi Bulgaria sau Polonia, si care au inceput sa obtina rezultate, concluzia este ca in Romania avem un potential urias ramas nefolosit. Vorbim de cateva procente bune din PIB si de 1% sau 2% potential de crestere al PIB. Douazeci de miliarde de euro sunt o suma exorbitanta, si Romania nu o foloseste.
Situatia nu se poate schimba decat printr-un efort concertat si prin adoptarea unei decizii guvernamentale care sa transforme absorbtia fondurilor europene intr-o prioritate absoluta.
Absorbtia se produce atunci cand ea devine o parte centrala a strategiei si politicii economice a unei tari. Absorbtia fondurilor europene se va imbunatati numai atunci cand principalii membri ai guvernului, inclusiv premierul, se vor interesa saptamanal despre cum merge procesul absorbtiei si cand vor stabili tinte de a caror realizare sa fie responsabili ministrii. Pentru marirea gradului de absorbtie este nevoie de eforturi, de munca si de concentrare. Sper ca de aici inainte, absorbtia fondurilor europene va deveni o prioritate pentru guvern. Absorbtia fondurilor europene nu se realizeaza nici din intamplare, nici numai din speranta ca acest lucru se va realiza. Nu se va realiza nimic daca ne gandim doar ce bine ar fi daca am putea folosi acele fonduri.
AGERPRES: Spuneti tot timpul ‘noi’. Va implicati in acest proces?
Peter Harrold: Nu, spuneam ‘noi’ gandindu-ma ce ar trebui sa faca guvernul.
AGERPRES: Speram ca spuneti ‘noi’ pentru ca va veti asuma, in sfarsit, rolul de consultant al guvernului pentru absorbtia de fonduri europene.
Peter Harrold: Suntem gata sa actionam in aceasta calitate. Deocamdata, rolul nostru nu a fost decat sa evaluam reforma administratiei publice. In Bulgaria, ajutam guvernul in mod explicit sa creasca gradul de absorbtie, dar asta pentru ca guvernul bulgar ne-a spus ca aceasta era cea mai mare prioritate a sa in relatia cu Bnaca Mondiala. Nu doresc de la noi proiecte, cu numai sa ii ajutam sa absoarba fonduri europene.
AGERPRES: V-a cerut asta si guvernul roman?
Peter Harrold: Inca nu, dar nu ar fi un lucru rau daca ar face acest lucru in viitor.
