PESTERILE ROMANIEI – POTENTIAL SPEOTURISTIC (VI)

PESTERILE ROMANIEI – POTENTIAL SPEOTURISTIC (VI)

0 183

Prin potentialul speoturistic intelegem totalitatea insusirilor atractive ale unei pesteri, indiferent daca acestea sunt puse sau nu in valoare, daca pot sau nu pot fi integrate in acest moment intr-un circuit turistic de anvergura.


?


Precizez acest lucru, deoarece exista tendinta? de a cataloga pesterile greu accesibile, cu numeroase obstacole interne, de ordin morfologic sau hidrografic, situate la mari distante fata de caile de comunicatie modernizate, ca nefiind interesante din punct de vedere al atractivitatii turistice.


Astfel, notiunea de potential speoturistic, este mult mai complexa decat pare la prima vedere, ingloband in sfera sa, atat elemntele legate de atractivitatea propri-zisa a pesterilor, cat si cele derivate din pozitia acestora in teritoriu, in raport cu anumiti factori implicati in exploatarea sa, ca obiect deja amenajat (cererea turistica in primul rand).


Ca urmare, se detaseaza trei componente principale ale domeniului speoturistic si anume: potentialul de atractivitate, potentialul de pozitie si potentialul de amenajare.


Fara a se substitui una celeilalte, trasaturile atractive, pozitionale si amenajabile ale unei pesteri, conlucreaza armonios, constituind, atunci cand ele sunt prezentate, un ansamblu unitar, decisiv in formularea optiunilor turistico-economice.


?


Si totusi, de ce se viziteaza pesterile? si cel mai simplu raspuns: “pentru ca exista”.


?


Exista mai multe motive, pentru care sunt vizitate pesterile: existenta acestora in trasee turistice clasice, fondul de timp, relativ scazut, alocat vizitarii unei pesteri aflate pe un traseu turistic, sau existenta acestora in apropierea unor localitati sau a unor artere?? intens circulate, costul mic al acestei forme de recreere.


In aceste cazuri este mai ales vorba de timpul alocat deplasari pana la si de la pestera (ca obiectiv al vizitei), mai putin decat timpul destinat efectiv vizitei in sine. Acestia sunt turistii clasici, vor sa vada ceva inedit.


?


Din pacate, in Romania avem foarte putine pesteri amenajate pentru astfel de vizite. Aici se poate intra cu echipamentul obisnuit de excursie, si, chiar cu cel “de stada” (pantofarii), asa cum te-ai? dat jos din masina. Vizitarea pesterii e destul de superficiala, pe poteca marcata, iluminata (relativ) si eventual cu un ghid (sau, nu), informatiile pe care le poti afla sunt destul de vagi. Un exemplu mai bine organizat ar fi cel de la Pestera Ursilor de la Chiscau, jud. Bihor.


?


Si mai sunt , adolescentii, liceeni, studenti, acei tineri minunati ai fiecarei generatii, care sunt manati de curiozitate, spirit de aventura, nevoie de adrenalina, care abordeaza mai ales pesterile mai putin accesibile, mai dificile, mai inedite din punct de vederea al atractivitatilor unei pesteri.


Din pacate, multi dintre acestia constituie un mare pericol, pentru pestera si de multe ori pentru ei insusi. Sunt acei


“ vizitatori”, care intra in pesteri (mai ales? cele dificile si neamenajate), fara un ghid (macar un cunoscator al pesterii), fara echipament adecvat, fara surse de lumina.


Si mai ?sunt cei care “lasa urme”, semnaturi (pe pereti), diferite inscriptii, care rup, distrug speleoterme, create de natura in milioane de ani, care sunt luate ca “trofee” si de cele mai multe aruncate “pe te miri unde”.


?


Pesterile, care nu sunt cartate ( sau sunt, dar vizitatorii nu poseda un paln al pesterii), ascund multe capcane si pericole, pe care putini neavizati pot sa le faca fata,? Nu de multe ori, pestera si-a luat “tributul”, prin ?accidente grave si chiar pierderi de vieti omenesti, a celor care manati de avantul teribilitati, care au ignorat cele mai elementare reguli de? “mers” in subteran, si ce este mai tris au avut loc si accidente tragice a celor care au vrut sa-i salveze.


?


Deci, stimati tineri, care doriti astefel de aventuri, exista cluburi de speologie ( amatori), care lucreaza in astel de pesteri, care au echipamente speciale, care cunosc trasee, care au cartat astel de obiective, care chiar au in custodie si se ocupa de managementul acestor pesteri. E simplu de ajuns la ei, accesarea internetului si intrarea in contact cu astfel de cluburi, sunt cel putin cateva in fiecare localitate, si, puteti sa rezolvati problema.


?


“O PESTERA PE SAPTAMANA”? astazi una din imediata apropiere a


Brasovului, accesibila pentru toti amatorii de drumeti de weekend.


?


PESTERA MARE DIN LOCALITATEA PESTERA SAU PESTERA LILIECILOR


?Rezervatie speologica in Parcul National Piatra Craiului.


?


?


Se afla in partea de NV a Platformei Branului, ?n cadrul culoarului intramontan Bran – Rucar, altitudinea de 950 m, ?sculptata intr-un martor de eroziune calcaros, langa paraul Valea cu Calea, afluent al Vaii Sbarcioara;


?


Cai de acces: se poate ajunge din D.N. 73 Brasov – Pitesti, in localitatea Moieciu,? se ia la dreapta pe drumul care duce in satul Pestera, sub Dealul Bisericii, un indicator arata directia spre intrarea in pestera ( cca. 5 minute);


?


Importanta rezervatiei:


?


·??????? Istorica – existenta acestei pesteri, cunoscuta si sub numele de Pestera Mare din satul Pestera, Pestera Badichii, este semnalata in documente cu multe secole in urma, primele sapaturi arheologice dateaza din anii 1957/1958, numele satului provine de la prezenta pe?terii pe? teritoriul s?u;


·??????? Speologic?,? pestera populat? cu colonii de lilieci, cercetata din punct de vedere biospeologic de cercetatorii Institului de Speologie Bucuresti;


?


Pestera are o lungime de 162 m si este formata dintr-o singura galerie principala orientata nord – est, avand o inaltime de 1.2 – 8 m. Este o pestera ascendenta, diferenta de nivel fiind de cca. 8 m.


?


Pestera are o umiditate moderata si este destul de calda ( 8 – 110 ?C ). A fost modelata in calcare jurasice, de unul din afluentii Vaii cu Cale, astazi un parau temporar.


In lipsa speleotermelor, a lacurilor sau a cascadelor Pestera Liliecilor devine prin orizontalitatea si larga deschidere a galeriei principale un excelent teren de initiere in abordarea explorativa a endocarstului.


Si drumul pana acolo si inapoi pot constitui un traseu turistic inedit, intr-o zi de „toamna supertarzie”


?


Drum bun!


D.D.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.