Pentru judecătorii noștri o pensie de 2.200 de euro (11.000 lei) pe lună este mică…
După 46 de ani în serviciul justiției, François Molins(în foto), procurorul general de pe lângă Curtea de Casație a Republicii Franceze, se pensionează. Așa începe o știre banală din Franța pe care o regăsiți aici: https://www.bfmtv.com/…/apres-46-ans-de-carriere-au….
Fostul procuror general al Franței este născut în august 1953 și s-a pensionat, la 70 de ani, în iunie 2023: https://fr.wikipedia.org/wiki/François_Molins.
Dacă eram rău, aș fi spus că s-a pensionat la 70 de ani, precum magistrații din România: dar, nu sunt rău și nu mai spun asta, mai ales că mi-am propus să nu mai discut despre acest subiect, căci nu vreau să mă cert degeaba cu prietenii mei. Dar nu mă lasă președinta CSM.
Revenind la François Molins, mi-a atras atenția un detaliu: este cunoscut și apreciat de francezi, în special pentru abilitățile sale de comunicare, ceea ce lipsește cu desăvârșire în cazul românesc. Mă refer la președinta CSM(Elena Costache – n.r.) ale cărei contraperformanțe în această materie vor deveni, în curând, temă de studiu în facultățile de științe sociale. Eu cel puțin asta voi face din octombrie curent.
Doamna Costache(în foto jos) a declarat textual, la Digi24, că o pensie de 11.000 de lei (cât ar urma să primească un judecător dacă se implementează reforma anunțată de premierul Bolojan) i se pare mică. În plus, judecătorii din România ar avea un trai normal, mediu: https://www.digi24.ro/…/sefa-csm-o-pensie-de-11-000-de….
Întrucât nu am găsit nicăieri o informație privind salariul mediu net încasat de un judecător (calculat pe întreaga breaslă și ținând cont de distribuția majoritară pe instanțele județene și având toate sporurile incluse), l-am calculat eu și l-am estimat undeva la 15.000 de lei.
Sunt de acord să modific suma netă de aproximativ 15.000 de lei dacă îmi prezintă cineva alte date.
Ca să nu existe niciun dubiu, consider salariile magistraților ca fiind justificate și corecte: toată discuția publică este despre pensionarea la vârste pubere (40 și ceva de ani), cu pensii ucigător de mari (raportate fraudulos la veniturile brute, iar nu la cele nete, cum este practica în toată lumea civilizată).
Nu mai insist pe această temă, căci ce am avut de spus am spus și este subiect închis.
Îndrăzneala președintei CSM de a pretinde că o pensie de 2.200 de euro pe lună este mică și că un salariu de 3.000 de euro pe lună îți asigură un trai normal, mediu trebuie sancționată prin critică socială și politică (căci funcția pe care o deține are și o asemenea anvergură). În primul rând, această declarație îți arată desprinderea totală de realitatea socială în care plutește conducerea CSM.
Doamna Costache proiectează asupra spațiului public imaginea unei navete cosmice abandonată în spațiu și care plutește în derivă pe orbita pământului. Sper că această imagine nu este valabilă și pentru magistrați, căci atunci ne-am confrunta cu o adevărată tragedie. Am văzut pe pagina INM că formarea auditorilor de justiție presupune și o puternică latură socială și o necesară ancorare în societate, ceea ce este excepțional de bine.
O pensie de 2.200 de euro pe lună (care ar urma să fie cea mai mică din sistem, dacă reforma propusă de premierul Bolojan ar fi implementată) nu este mică, doamna Costache, în România, mai ales că este obținută doar parțial prin contributivitate. Pensia medie a unui profesor este de 800 de euro pe lună, iar a unui medic este de 1.200 de euro pe lună.
Pensia medie de serviciu pentru membrii corpului diplomatic și consular al României sare puțin de 1.300 de euro pe lună. Pensia medie a generalilor din MAPN este de aproximativ 2.600 de euro (deci, cu foarte puțin mai ridicată decât cea a unui judecător de judecătorie).
Totuși, doamna Costache, comparăm un general MAPN (care comandă Armata Română) cu un judecător de judecătorie?
Pensie media a tuturor ofițerilor MAPN este de aproximativ 1.300 de euro pe lună. Pensia medie generală contributivă este în această țară de aproximativ 550 de euro pe lună.
Cum să fie, doamna Costache, mică pensia necontributivă a magistraților (de 2.200 de euro pe lună), care este de 4 ori mai mare decât pensia medie generală contributivă (de 550 de euro)?
Așadar, pensia de 2.200 de euro pe lună a unui judecător de judecătorie nu doar că nu este mică, dar este mare și aproape egală cu pensia medie a generalilor MAPN.
Chiar dacă nu există date oficiale privind împărțirea pensionarilor pe niveluri de venituri (sau poate că există, dar nu le-am găsit eu), estimarea mea este că cei aproape 5 milioane de pensionari câți are România sunt împărțiți astfel: peste 4 milioane au pensii mai mici de 600 de euro pe lună, aproape 300.000 au pensii cuprinse între 600 de euro și 800 de euro, aproape 100.000 au pensii între 800 de euro și 1.000 de euro și mai puțin de 100.000 au pensii mai mari de 1.000 de euro pe lună.
Așadar, doar 2% dintre pensionari au pensii mai mari de 1.000 de euro pe lună în România, iar dumneavoastră vi se pare, doamna Costache, că o pensie de 2.200 de euro pe lună este mică? O pensie de 2.200 de euro pe lună este în segmentul superior chiar și pentru sectorul pensiilor de serviciu, în care sunt incluși pe lângă magistrați, și diplomați, personal din Ministerul de Interne, din serviciile secrete, din armată și funcționarii publici parlamentari (sper că n-am sărit pe nimeni). Foarte puține persoane care beneficiază de pensie specială în plată în acest moment atinge nivelul de 2.200 de euro pe lună (care este cea mai mică pentru magistratură după ce s-ar implementa reformele propuse de premierul Bolojan).
A doua afirmație a președintei CSM referitoare la faptul că judecătorii din România ar avea (cu 3.000 de euro pe lună) un trai normal, mediu, este la fel de scandaloasă, întrucât salariul mediu net în România este de 1.100 de euro pe lună. Distribuția veniturilor în România este aproximativ următoarea (în așezarea făcută de mine): mai puțin de 50% dintre salariați au venituri mai mici de 600 de euro pe lună, peste 30% dintre salariați au venituri cuprinse între 600 de euro și 1.000 de euro pe lună, peste 10% dintre salariați au venituri între 1.000 de euro și 1.600 de euro pe lună, peste 5% dintre salariați au venituri între 1.600 de euro și 2.600 de euro pe lună și mai puțin de 5% dintre salariați au venituri mai mari de 2.600 de euro pe lună. Am încercat să rotunjesc, dar dacă cineva are date mai bune și mai recente privind distribuția veniturilor la nivel național îl rog să contribuie în secțiunea de comentarii.
Așadar, un salariu mediu net de 15.000 de lei (3.000 de euro pe lună), estimat de mine pentru un magistrat, este foarte ridicat și se situează în topul angajaților cu câștiguri mari. S-ar putea pune și întrebarea dacă sunt justificate aceste venituri salariale pentru magistratură. Aici, răspunsul unanim și indiscutabil este afirmativ.
Repet, discuția publică este despre pensionare la 40 și ceva de ani și despre calcularea pensiei speciale prin raportare incorectă la salariul brut (iar nu la cel net).Ceea ce este îngrijorător este faptul că am ajuns în această situație din două cauze majore: prăbușirea calitativă a clasei politice prin recrutarea de bidoane umane în parlament și guvern (ceea ce a permis o atomizare a diferitelor categorii socio-profesionale care au avut acces la resurse și putere, precum magistratura) și inadecvarea la realitatea socială a multor centre de putere din această țară (ceea ce explică și votul din decembrie 2024).
În acest context, îmi exprim, încă o dată speranța, că alte centre de autoritate din interiorul magistraturii naționale precum ÎCCJ, se vor raporta diferit la societate, cu mai multă înțelepciune socială, iar nu în modul batjocoritor în care o face CSM.
Toate situațiile care au explodat public în ultima perioadă (prima de pensionare de 100.000 de euro de la Romsilva, remunerarea scandaloasă a conducătorilor și membrilor din CA-urile companiilor de stat, pensionarea din magistratură, drenarea continuă de resurse publice către BOR) îți arată un faliment al puterii politice care este incapabilă să conducă această țară în mod eficient și oarecum echilibrat în ceea ce privește utilizarea resurselor publice.
Iar educația – lanterna roșie a sistemului bugetar – rămâne de fiecare dată sub-finanțată căci nu are acces la resurse de putere: când ministrul educației ne-a spus ieri că nu mai sunt bani pentru salariile profesorilor și bursele elevilor asta îți arată un stat eșuat. Căci, bani sunt, dar sunt cheltuieli în mod dezechilibrat de centre de putere care s-au atomizat, exact ca la începuturile Evului Mediu, după prăbușirea Imperiului Roman. Aici ne găsim.
PS
doamna Costache câștigă peste 10.000 de euro pe lună (https://defapt.ro/justitie/sefa-csm-50000-lei-lunar-net): adică dublul salariului președintelui României (potrivit ultimelor venituri raportate legal); ceea ce mi se pare șocant este faptul ca veniturile doamnei Costache sunt mai mari decât ale președintelui Franței (care încasează puțin peste 9.000 de euro pe lună, deține o valiză nucleară și conduce o putere globală); cum este posibil ca un bugetar să câștige mai mult ca președintele României, zău că nu înțeleg.
Sursa: Bogdan Bucur
Sursa: facebook.com
