PENTRU FALSUL REVOLUTIONAR TOKES LASZLO, O STEA DE TINICHEA DE LA BASESCU…

PENTRU FALSUL REVOLUTIONAR TOKES LASZLO,
O STEA DE TINICHEA DE LA BASESCU…

0 965

În cartea Istoria Loviturilor de Stat din România, volumul IV, partea I, istoricul Alex Mihai Stoenescu  analizează rolul lui Laszlo Tokeș în declanșarea evenimentelor care au culminat cu răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu. Pornind de la începuturile „carierei” sale de politician/pastor, istoricul afirmă că Laszlo Tokeș nu a fost niciodată… anticomunist sau anti-ceaușist! Singurul conflict major al lui Tokeș a fost cu propriul său cult si… cu propria sa Bisericã. Atitudinea iredentistã si extremist maghiarã, si-a manifestat-o de timpuriu, dupã ce si tatãl sãu a dus un adevãrat rãzboi cu liderii  propriei sale Biserici !! Dar activitatea de agent al iredentismului hungarist s-a putut identifica cu probe clare mai ales în ultimii ani, 1988-1989. „Consistenta” cazului sãu de „dizident” a fost datã doar de conflictele din interiorul Bisericii reformate… inca din perioada de  student la Institutul Teologic Protestant unde tatãl sãu era profesor. Deoarece tatãl sãu se implicase la un moment dat în lupta pentru conducerea cultului reformat din România, initiind chiar în 1981 o sciziune „pe criterii politice”, tînãrul Laszlo l-a urmat pe calea disidentei religioase pe tatal sau”, scrie Stoenescu.
Fostul ofiter de Securitate de la Timisoara, colonelul Petru Pele avea sã declare în fata Comisiei senatoriale (care s-a ocupat cu investigarea evenimentelor din 1989 -n.n): Mai mult, Laszlo Tokeș îi scria frecvent memorii lui Nicolae Ceaușescu, elogiindu-l pe dictator, dar sperând astfel să obțină favorurile de care avea nevoie in razboiul cu ierarhii Bisericii reformate. Sunt adunate 14 tomuri de dosare cu Tokes.  Dosarele lui Tokes au fost trimise la MApN, acum am înteles cã sunt la SRI. In dosare Tokes figureazã cu numele conspirativ Vasile. El actiona fatis pentru independenta Ardealului, deci nu avea nimic cu Ceausescu. A tinut legãtura cu agentii maghiari, prin care trimitea materiale la TV Panorama din Budapesta”.Istoria Loviturilor de Stat din România,
Laszlo Tokeș a fost insa si ținta plângerilor enoriașilor reformați, care îl acuzau pe pastor de comportament arogant, dar mai ales imoral, acesta întreținând mai multe amante…pentru care ” episcopul Nagy i-a intentat un proces disciplinar care a durat o jumãtate de an, între 1983 si 1984. Comisia superioarã reformatã din Cluj, în prezenta episcopului Nagy, l-a achitat însã, considerînd cã acuzatiile nu sunt suficiente pentru a fi sanctionat disciplinar. Pentru a aplana conflictul, a fost transferat la Sînpetru de Cîmpie, unde însã Laszlo Tokes refuzã sã se ducã.
Dînd în judecatã conducerea Bisericii reformate, Justitia românã îi respinge actiunea pe motiv cã acea cauzã nu era de competenta ei, si atunci Laszlo Tokes îi scrie   lui Nicolae Ceausescu,cerandu-i ajutorul,…Memoriul sãu este repartizat „personal” Departamentului Culte, care, în primãvara anului 1986, intervine la Eparhia reformatã din Cluj în favoarea lui Laszlo Tokes.
In 1991, la Comisia senatorialã, colonelul Gheorghe Ratiu, fostul sef al Directiei I a DSS, avea sã declare: „Tokes Laszlo a fost agent dublu, iar Papp Laszlo, episcop, era agent al serviciilor secrete maghiare…Din 1988 însă, Tokeș este „orientat” spre subiectul la moda:  sistematizarea satelor la initiativa lui Ceaușescu, susținând că aceasta ar fi vizat doar… localitățile locuite de minorități! Aceasta era directia prioritarã a campaniei internationale lansate de extremismul maghiar si preluatã ca act de încãlcare a drepturilor omului de cãtre presa occidentalã”  Între aprilie 1988 si decembrie 1989, Lãszlo Tokes este surprins în întîlniri conspirative cu agenti maghiari în diferite locuri de contact.
La un moment dat i-a fost plasat un agent român pe post de emisar ungur, si Tokes i-a fãcut un raport complet asupra activitãtii sale; desi Securitatea a cerut lui Ceausescu arestarea lui, seful statului pentru a nu se „face valuri”,nu ia nici o mãsurã, în afarã de cele clasice de supraveghere.”Momentul în care Securitatea a hotarît sã înainteze propunerea de arestare – septembrie 1989 – nu era întîmplãtor. în acel moment Securitatea reusise sã facã dovada relatiei directe între activitatea antistatalã a lui Tokes si activitãtile antiromane si din strãinãtate. Am subliniat cuvîntul activitate, deoarece relatia pastorului reformat cu serviciile secrete strãine era deja docuLaszlo Tokes popamentatã, inclusiv probatio probatissima, astfel cã putea fi doveditã, însã în lipsa unor consecinte care sã atingã interesele legitime ale statului. Laszlo Tokes folosea o retea de enoriasi, credinciosi din alte localitãti, pentru a culege informatii din tarã pe care le transmitea legãturilor sale venite din Ungaria. Informatiile vizau tot felul de întîmplãri sau decizii politice locale , atît reale cît si inventate sau exagerate. Tokes strîngea aceste informatii si le transmitea emisarilor veniti din Ungaria.
În ceea ce privește momentul decembrie 1989, comportamentul lui Tokeș nu a fost nici pe departe unul eroic,a declarat  colonelul Ratiu. Acesta a explicat ca: „Tokes ,nu numai că nu a fost sub asediul poliitiei si al securistilor, așa cum afirmă …Tismăneanu, ba chiar si singurul milițian care păzea legal casa parohială a pastorului, a fost retras… Decizia a fost luată din cauza apariției la fața locului a secretarului II al ambasadei SUA, Dennis CurryUn element relevant pentru istoria evenimentelor este acela că Laszlo Tokeș și-a anunțat enoriașii încă de pe 10 decembrie că va fi evacuat chiar pe 16, deși în 1989 acea zi urma să pice într-o sâmbătă, zi nelucrătoare, inclusiv pentru autoritățile care se ocupau de evacuări…

Iată deci ce s-a întâmplat pe 15 decembrie:
Comisia de evacuare nu se prezintã... Apare însã secretarul II al Ambasadei SUA; în urma aparitiei acestuia militianul de la intrarese se retrage… Enoriasi, curiosi,dar  si indivizi „avizati” se strîng în voie în fata casei pastorului, unii postîndu-se la intrare… cu lumînãri si protestînd fatã de o evacuare care… nu avusese loc!! La început, conform datelor furnizate de Securitate, au fost trei-patru enoriasi si aproximativ zece curiosi… Ulterior s-a strîns cateva zeci , dar suficient cît sã atragã atentia. Cine a „compus”scenariul cu adevãratsi a mobilizat… prima „multime”, vom afla mai tîrziu”… 
Pe 16 decembrie, Tokeș își dă arama pe față și le cere de mai multe ori celor strânși în fața casei sale parohiale să plece acasă, strigându-le …la o porta-voce că este liber și că nimeni nu dorește să-i facă vreun rău. Acesta invită o delegație din câteva persoane să urce și să se convingă,
„La cîteva minute dupã ora 17.00 în zona de adunare se  produce un eveniment pe care îl considerãm determinant. Laszlo Tokes iese de mai multe ori la fereastrã sau transmite prin apropiatii sãi multimii sã plece din fata casei.
 In pofida teoriilor despre incitare cu care a fost intoxicatã si Comisia senatorialã, si presa, Laszlo Tokes a actionat,pe…bune în seara zilei de 16 decembrie pentru încetarea manifestatiei si pãrãsirea strãzii, asigurand cã este în sigurantã si nu-l amenintã nimeni. El respecta astfel …întelegerea din ziua precedentã cu primarul Petre Mot.Intre timp, Tokes fusese aprovizionat cu lemne si alimente, iar doctorii veniserã sã o consulte pe sotia însãrcinatã a pastorului.Laszlo Tokes D
Colonelul de Securitate Pele confirmã scena: „Tokes îndemna oamenii sã se împrãstie, le vorbea din geam, probabil cã s-a speriat cã s-a adunat atîta lume”. „Domnul Tokes — povesteste martorul Gheorghe Curpas — a apãrut la fereastrã pe la ora 17 si un sfert, spunînd celor de jos: «Fratilor, nu sunt în pericol, nu e înãuntru nici un securist». N-a prea fost crezut, unii îi bãteau la usã, toti crezînd cã pastorul se gãsea sub  presiune. Pentru cã oamenii de la usã au insistat,  pastorul a apãrut din nou: «Fratilor, repet, nu sunt în pericol. Pe de altã parte, v-as ruga sã mã lãsati sã-mi pregãtesc predica pentru mîine. Stiu, vreti sã mã ajutati, dar îmi faceti numai greutãti. Repet, nu sunt în pericol. Dacã vreti sã vã convingeti, formati o delegatie de trei insi..„‘, putem citi în volumu 4, partea I al Istoriei Loviturilor de Stat din România.Istoricul Alex Mihai Stoenescu afirmă, fără echivoc, că tezele conform cărora Laszlo Tokeș ar fi fost „cauza revoluției”, sunt total false.
Teza conform cãreia sursa revoltei de la Timisoara si a revolutiei în general este Laszlo Tokes, este falsã.  Insusi martorii subliniazã cã întreaga desfãsurare a incidentului , (filmatã si înregistratã de Securitate si în consecintã aceasta detine probele realitãtii), fostii ofiteri afirmã în continuare cã nu s-a strigat nici o lozincã anticeausistã în fata casei lui Tokes. pastorul  nu s-ar fi asociat acestora, ci dimpotrivã a cerut ca asa ceva sã nu fie legat de el.
Asa cum usor se poate constata, aceastã operatiune subversivã împotriva regimului comunist din România si partial împotriva poporului român s-a desfãsurat cumulativ pe mai multi ani, declansîndu-se cam prin anul 1986, cu un puseu exploziv la Brasov, in1987.  Oricare schimbare a situatiei din România ar fi oprit actiunea, cu conditia sã fi îndeplinit scopul celei care o lansase — URSS. Dacã Ceausescu preda puterea unui om acceptat de Moscova în iunie, septembrie sau noiembrie 1989, la Congres, subversiunea se oprea. Ceausescu nu a cedat si subversiunea nu s-a oprit si a fost din acest motiv mult mai complex organizatã.  In analizele institutelor si agentiilor sovietice  era nevoie, spre deosebire de alte tãri comuniste, de o explozie în mai multe orase odatã, de prezenta comandourilor  pe teritoriul României, de cel putin o mare diversiune. La Iasi nu a reusit, la Brasov a fost prea dificil de obtinut. A reusit la Timisoara”, a scris istoricul.
tokes TBCazul Tokes a fost doar folosit pentru producerea unor tulburãri civile în noaptea de 16 decembrie 1989 menite sã atragã atentia intern si international si sã producã la Bucuresti o crizã politicã suficient de acutã încît sã determine fie demisia lui Ceausescu, fie demiterea lui. Tulburãrile civile în care au fost implicate elemente diversioniste sovietice, maghiare , dar si occidentale, inclusiv cetãteni români pregãtiti din timp pe teritoriul Ungariei au cunoscut o violentã neobisnuitã, pentru situatia civilã a tãrii, dar nu au reusit sã mobilizeze toata populatia municipiului Timisoara. Securitatea si Armata se comportã prudent, Militia intervenind anemic si indecis, astfel ca doar numãrul mic de participanti împiedicã dezvoltarea evenimentului din fata casei lui Tokes. Esecul diversiunii din 16 decembrie determinã reluarea ei în dupa-amiaza de 17 decembrie, cu si mai mare amploare, de data sta fiind atacate direct fortele Ministerului Apãrãrii Nationalemesajul propagandu-se in toata Transilvania si explodand decisiv la Bucuresti!!”(Deak Andrei)

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.