Pe diploma lui Scripcaru scrie Nita

Pe diploma lui Scripcaru scrie Nita

0 78

Cand furtuna starnita intre capii partidelor la centru ajunge in paharul cu apa al filialelor, spectacolul teribil se dilueaza cu comicul infantil al provinciei. Ipocrizia inceputa in epicentru nu scade in penibil pe masura ce se estompeaza in extremitati. Dar, masurata la marginile doctrinei, acuza o concentratie ridicata de hilar.


Imediat dupa referendumul ce a pus capat situatiei de suspendat a lui Traian Basescu, partidele ce compun arcul guvernamental au decis ca vremea e propice bilanturilor si tragerilor de linii. Cu consecinta neplacuta pentru multi dintre membri de a se trezi dedesubtul ei.


Frenezia pseudoalegerilor, desi a incitat mai putin de jumatate din populatia cu drept de vot a Romaniei sa vina la urne, a contaminat intreaga clasa politica. Indiferent de culoare, fiecare lider de partid ori persoana cu greutate in conducere s-a simtit dator sa promita public revizuiri, modificari, cereri de socoteala pentru situatia creata in urma votului.


Responsabilii cu strategia din partidele care conteaza urmau fie sa raspunda pentru eroarea de a fi orientat alegatorii catre rubrica nepotrivita din buletinul de vot, fie sa incaseze toate felicitarile pentru pozitionarea corecta pe acelasi buletin.


Felicitarile (masa si dansul) nu puneau o problema deosebita. Un prilej de petrecere e intotdeauna binevenit, iar daca se-ntampla ca motivul se fie vizibil in sondaje, cu atat mai frumos. Mai greu a fost cu invinsii. Marii initiatori ai demersului de suspendare a presedintelui Basescu. Pe care se presupune, in calitate de barbati responsabili ce se pretind a fi, ca l-au asumat in deplina cunostinta de cauza si, mai ales, a consecintelor.


Ca astea sunt doar teorii care, la vremea punerii lor in practica demisiei, produc o teribila fastaceala, s-a vazut imediat dupa digerarea rezultatelor scrutinului popular. Grupul de la Cluj din PSD, creditat cu cel mai viguros potential de incontrare la deciziile de la centru, a cerut ritos explicatii de la liderii sai de pe Dambovita. In spatele lamuririlor pretinse, se ghicea cu ochiul liber doleanta ardelenilor. Demisia capilor de la Bucuresti, pentru a fi dus partidul intr-o fundatura electorala.


Combinatorii (i)responsabili pentru esecul suspendarii au gasit insa o cale sa se strecoare din fata tavalugului vindicativ venit din provincie. Marele sforar Viorel Hrebenciuc, papusarul Ion Iliescu si marioneta Mircea Geoana n-au fost maturati inca de reculul scandalului. „Guzganul rozaliu” nu da, de altfel, nici un semn ca ar intentiona sa se retraga in banca lui; de altfel, rolul sau abia acum se contureaza. Pentru ca incep negocierile, genul acela de parlamentari, concesii, retractari in care trece drept intaiul meserias al patriei.


Elanul reformator nu se stinsese inca la centru ca filialele intrasera si ele in fibrilatia administrarii succesului ori infrangerii. Aici se petrece hilarul de care va vorbeam. Ce framantari ideologice poate chinui o organizatie teritoriala pe care n-o intreaba nimeni cand la centru se stabileste angajarea partidului intr-o aventura sau alta? Nici una. Ce merite sau vini trebuie sa gestioneze teritoriul pentru faptele centrului? Nici unul si nici una. Dar nu facea sa nu-si joace si filiala partitura de anexa doctrinara a centrului. Seful PSD Brasov, Constantin Nita, a debitat si el frazele standard cu „vom analiza, vom stabili a cui este vina, vom lua masuri”; starostele liberal Aristotel Cancescu a supravegheat febril numaratoarea in circumscriptiile judetene, vorbind ceva mai voalat de analize si masuri ce se impun a fi luate. Primarul pedist George Scripcaru, in schimb, a dat de baut fanilor lui Basescu si, implicit ai PD, chiar in noaptea victoriei si s-a dus la Bucuresti sa-si ridice din mainile lui Vasile Blaga diploma pentru cel mai bun scor scos in teritoriu la referendum.


Filialele, care traiesc neajunsul de a aplica practic pe teren teoriile si scremetele ideologice ale centrului, gasesc uneori intelepciunea de a coabita in teritoriu cu dusmanul de doctrina. Alianta DA, subminata la centru in fiecare zi, a continuat multa vreme sa functioneze la Brasov, din nevoi administrative si de bun simt. Pentru asigurarea unei oarecare coerente, meritele sunt impartite intre perdanti si castigatori.


Asa ar fi trebuit sa fie si dupa referendum. Daca Blaga a dorit sa premieze succesul pedist de la Brasov, trebuia sa-i trimita o diploma si lui Nita. Care are mari merite in optiunea electorala a brasovenilor.


Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.