Pastele Blajinilor

Pastele Blajinilor

0 79

Pastile Blajinilor se sarbatoreste in Moldova, lunea, dupa Duminica Tomei. In anii cand Biserica era marginalizata, credinciosii, voind sa pastreze traditia, au inceput sa marcheze aceasta zi si in Duminica Tomei ori chiar sambata, cand sunt zile de odihna, sau pe alocuri la 9 mai, ziua biruintei asupra fascismului.
Radacinile acestei sarbatori vin din timpurile precrestine, cand stramosii nostri erau pagani. Despre aceasta ne marturisesc si o multime de legende din tezaurul folcloristic al neamului nostru.
Aceasta sarbatoare poarta denumirea de Pastile Blajinilor sau Prohoadele. In alte regiuni i se mai spune Pastile Mortilor, Pastile Mici, Pastile Rohmanilor, Radonita. In slavona «blajenai» inseamna «fericit». Interpretarea numelui explica faptul ca, in credinta crestina, cei raposati cu adevarat sunt cei fericiti in comparatie cu noi, pentru ca ei au trecut in viata vesnica «unde nu este nici durere, nici scarba, nici suspinare».
Ca orice sarbatoare populara si aceasta este traita aievea prin diferite obiceiuri reiterate in fiecare an.
Datina cere ca fetele neajunse la pubertate sau femeile foarte batrane sa arunce coji de oua rosii sau incondeiate in ape curgatoare.
Credinta populara aminteste de niste fiinte misterioase si enigmatice mai sunt cunoscute in folclorul autohton sub numele de rohmani sau, in functie de regiune, rogmani (Moldova), ragmani (Maramures), rohmani (Bucovina), rugmani (Nasaud). Povestile spun despre rohmani ca traiesc pe lumea cealalta, undeva la marginea pamantului, iar tinutul le este strabatut de o apa legendara: apa Sambetei.
Rohmanii, numiti totodata blajini, sunt niste fiinte mici, care apar in stransa legatura cu piticii, un fel de semizeitati care participa la acte mitice cum ar fi facerea lumii si sustinerea stalpilor pamantului. „Blajinii se trag din copiii care mor indata dupa nastere”, spune o credinta populara (Tudor Pamfile).
Ipoteza formulata de Andrei Oisteanu presupune ca rohmanii sunt reminiscente ale unui cult stravechi al mortilor si stramosilor. Intr-o reprezentare culeasa de Elena Niculita Voronca, blajinii apar in urmatorul fel: „Sub noi e lume ca si la noi, numa oamenii de acolo sunt cu capul de soarec dar cu trupul de om. De Pasti cand aruncam noi gaoacile prin parau ele merg pana in fundul marii si se duc la dansii pe acolo, pe unde se scurg toate apele. Pana la dansii ouale se fac intregi si doisprezece se infrupta dintr-un ou. Atunci sunt Pastile lor. Iar mai adanc, sub rohmani, este alta lume; oamenii ce traiesc acolo se cheama „dusmani”. Si sub dusmani e inca o lume, cu oameni ce au capul de porc, pantecile mare si sunt imbracati ca domnii. Toate aceste lumi sunt ale lui Dumnezeu si au fost si mai inainte. Parca Dumnezeu de unde a venit in spuma aceea ca de fluture? Se radicase la cer de sub noi si a voit sa-si faca imparatia sa sub cer!”.

S.M.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.