Parlamentul, mai catolic decat Patriarhul
Corpul de control al Raiului ar face un raport foarte pozitiv al activitatii parlamentarilor mioritici daca ar veni in inspectie pe la noi. Cuviosii deputati si senatori din Romanika sunt la zi cu proiectele de lege si initiativele legate de Biserica. Proiectul legii bugetului pe 2012 a strans mii de amendamente pe teme ecleziatistice din partea demnitarilor, chiar daca nu au fost luate in considerare. Ce conteaza; important este sa simta oamenii ca si-au facut cucernici datoria fata de Cel de Sus. Daca se uita in vagauna asta sa vada ce fac supusii lor in timpul programului? Asa, pot dormi linistiti – la propriu – in bancile lor sau pot sa voteze in continuare la patru maini cand nu se uita presa.
Usurarea mare vine insa din teritoriu, unde enoriasii vor fi incantati sa afle ca alesul lor le-a auzit rugaciunile. Statul lui in Parlament n-a fost degeaba. Nici cand atipea inghesuit in fotoliu el de fapt nu dormea. Domnul ii calauzea mintea pe cararile nestiute ale legislatiei si-i arata drumul drept spre proiecte cucernice. Iar alesii nostri au produs la kilogram maculatura pe teme ecleziatisce. Cine sa o conteste? Nimeni nu cuteaza sa te besteleasca daca ai cerut mai multi bani pentru biserici de cartier si capele de cvartal. Toti fac la fel in zona asta delicata. Daca n-au idei de legi si proiecte, raman oricand la indemna initiativele bisericoase.
Nu ca Biserica chiar ar avea nevoie disperata de prestatia parlamentarilor. Deconturile arata ca afacerile cu patrafir sunt foarte profitabile si au indesat in cutiile milei sume exorbitante. Insusi Patriarhul trece drept un manager suspect de iscusit al trebilor lumesti din parohia sa.
In realitate, agitatia habotnica a alesilor nu e doar inutila. De fiecare data cand mosesc un articol de lege dedicat Bisericii, deputatii si senatorii pun de fapt cruce initiativelor cu adevarat utile.
Vifor Rotar
