Paralela România – Polonia în domeniul administrației publice
Gâlceava din coaliția de guvernare, pe măsuri ce vizează administrația locală, a amânat proiectul de lege aferent cu două săptămâni.
Harta administrativă a României cuprinde: 3228 unități administrativ – teritoriale, fiind incluse in corpul acestora 41 de județe, Capitala,cu cele șase sectoare, 103 municipii, 216 orașe și 2862 de comune.
Dintre comune , doar 7% sunt capabile să se autofinanțeze și numai 1,7% sunt in stare să facă investiții din resurse proprii.
Mai bine de 90 % dintre UAT-uri(Unități Administrativ Teritoriale) sunt controlate de reprezentanții partidelor ce fac parte din coaliția de guvernare, motiv pentru care se tot lungește pelteaua in privința măsurilor de austeritate pentru administrația locală.
Ca să înțelegem mai bine „bolovanul” nostru administrativ, să aruncăm o privire in ograda administrației din Polonia, țară cu o populație dublă față de România.
Administrația statului polonez e deservită doar de 800.000 de salariați,în timp ce România iese in evidență cu cei aproaoe 1.300.000 de bugetari „cu stea în frunte”!
De la 49 de voievodate, Polonia a trecut, cu începere din 1 ian. 1999, la doar 16, și-a înființat 379 de powiate (inclusiv 65 de municipii) și a restrâns numărul comunelor la 2478, pe trei grade administrative.
De la o poștă, se poate vedea că aparatul administrativ al Poloniei este cu mult mai suplu decât cel al României, cu toate că se adresează unui număr dublu de beneficiari, fapt pentru care cheltuielile cu funcționarea statului au fost ținute în frâu de-a lungul anilor.
Pe deasupra, această structură administrativă a înlesnit Poloniei absorbția aproape integrală a fondurilor europene ce i-au fost alocate pe diferite programe !
Nu în cele din urmă, e de amintit că privatizarea economiei poloneze s-a făcut pe Bursă, nu prin MEBO, struțo-camila democrației originale din România.
Asa explică de ce Polonia poate să cumpere avioane F35 noi, pe când România doar niste biete F16, la mâna a doua, de la Portugalia și Olanda!
Prin urmare, să ne între bine in cap că reformele, indiferent de domeniu, nu se reduc doar la redimensionarea de cheltuieli bănești, pentru reducerea deficitului bugetar, ci au nevoie de o viziune integratoare, care să potențeze economia țării și calitatea vieții, cu un sens accesibil pentru categorii profesionale și cetățenești cât mai extinse…
Dacă se dorește susținere din partea acestora, desigur!
PS:
Reforma administrației statului, după opinia cunoscătorilor, are trei piloni:
# regândirea funcției publice,
# elaborarea unei viziuni administrative funcție de o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung și,
# proiectarea unităților administrativ -teritoriale conforme…
Deci , COGITO ERGO SUM !
Mai e mult până departe, nu?
Pirau Toma
