Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

0 364

Premierul Sorin Grindeanu a anuntat joi, la inceputul sedintei de Guvern, ca va fi aprobata Legea prevenitiei. „In sfarsit, avem proiectul legii. Saptamana trecuta a fost in prima lectura si odata cu adoparea acestei legi, o vom trimite in Parlament”, a spus Grindeanu.

Proiectul a fost aprobat. „Cele 267 de contravenții ce vor fi supuse mecanismului prevenției sunt fapte care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Aceste contravenții sunt din domeniile fiscal, legislația muncii, agricultură, turism, ape și păduri,  protecția mediului, comunicații, educație, protecția consumatorului, administrației locale, afacerilor interne”, se arata intr-un comunicat al Guvernului.

Potrivit proiectului, firmele vor avea 3 luni la dispozitie pentru remedierea unei probleme constatate de catre inspectorii ANAF, iar lista contraventiilor pentru care va fi aplicata legea va include 396 de nereguli.
„In termen de maxim cinci zile lucratoare de la data expirarii termenului de remediere, agentul constatator are obligatia sa reia controlul, completand planul de remediere. Daca se constata ca contravenientul nu a respectat masurile stabilite in termenul acordat, agentul constatator incheie un alt proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, prin care persoana competenta aplica sanctiunea/sanctiunile contraventionale cu respectarea legislatiei in vigoare”, se mai arata in proiect.

Contravenientul beneficiaza de masurile prevazute la art. 4, o singura data pentru oricare dintre contraventiile mentionate in anexa nr. 1, in termen de 3 ani de la data aplicarii sanctiunii avertismentului.

Practic, cadrul reglementat de acest act normativ acorda operatorilor economici posibilitatea de a remedia o abatere constatata la primul control, intr-un termen de maximum 3 luni de zile. Facilitatea introdusa pentru antreprenori consta in faptul ca, spre deosebire de legislatia aflata acum in vigoare, in urma actului de control se da doar un avertisment, fara aplicarea sanctiunii prevazute de lege pentru contraventia inregistrata, urmand, dupa expirarea termenului acordat, in urma unui nou control, fie sa se constate remedierea acesteia, fie sa se aplice sanctionarea pentru neconformare.

Totodata, operatorul care a fost identificat ca neconform, beneficiaza de preventie o singura data pentru oricare dintre contraventii, in termen de trei ani de la data aplicarii sanctiunii avertismentului.

Legea preventiei reprezinta un element central al politicii de reglementare pro business, fiind o etapa in strategia de imbunatatire a mediului de afaceri, alaturi de alte  proiecte importante ale  ministerului: legea lobby-ului, legea parteneriatului public privat, armonizarea legislatiei in domeniul comertului, contributia la Codul Economic prin propuneri la Legea 31/1990 si multe altele.

0 339
Gigi Becali are adevarurile lui; a facut dezvaluiri uluitoare la Romania TV, sustinand ca Serviciul Roman de Informatii l-a vrut in spatele gratiilor, iar presedintele de atunci, Traian Basescu, ar fi aprobat acest lucru. Baselu ae jura ca nu fura, dar Gigi l-a prins cu rata-n gura…
Gigi Becali este convins ca SRI se afla in spatele arestarii si condamnarii sale, cu complicitatea lui Traian Basescu. Comanda arestarii mele a fost data numai de SRI. Fara marca Basescu si aprobarea lui, nu se facea insa nimic in Romania. Ei luau hotararea, dar il anuntau pe Basescu. Si el a zis DA”, a declarat Gigi Becali.

Cineva din SRI mi-a spus in urma cu patru-cinci zile: Cu tine n-avea nimeni nimic din punct de vedere material, aveau din punct de vedere politic. Erai in echipa lui Crin Antonescu si cuvantul tau conta foarte mult ca Antonescu sa devina presedintele Romaniei”, a mai spus Becali.

In continuare, patronul Stelei a facut dezvaluiri uluitoare: „A venit seful Jandarmeriei din Constanta si mi-a zis: Bai Gigi, hai sa-ti spun ceva! Basescu da personal telefon, ca nu vrea sa faci puscarie usoara. Eu va spun ce mi s-a spus!”.
Dezvăluiri halucinante în direct ale patronului Stelei, la emisiunea lui Victor Ciutacu, unde  ciobanul milionar a devoalat faptul că i-ar fi dat 10.000 de dolari fostului şef SRI, George Maior.
Acest lucru s-ar fi întâmplat cu şapte ani înainte ca Becali să intre la puşcărie. Cu câteva zile înainte de a fi condamnat, Becali declara ca l-a sunat pe Maior, dar acesta nu i-a mai răspuns la telefon.
Eu trebuia să mă întâlnesc cu Maior înainte să mă condamne. Mi-a zis că mă sună el marţi şi marţi nu m-a mai sunat. Nu mi-a mai răspuns Maior minicinosul. Eu cu 10 ani înainte i-am dat 10.000 de dolari, l-am sponsorizat pe tatăl lui pentru o casă. Maior, mincinosul. Nu mi-a mai răspuns la telefon., a spus Becali, potrivit stiripesurse.ro.

0 464

Este cunoscută atitudinea omului față de lege. Daca ea nu are sanctiuni si se bazeaza doar pe bunul simt sau bunavointa, atunci foarte putini vor fi cei care i se vor supune.  Românilor le-a mers vestea ca mai degrabă invață cum poate fi ocolită o lege decât cum se aplică. Asta implică inteligență si mai ales stapanirea legii. Si-apoi este extrem de logic, ca ce nu este interzis este permis!

Problema insa se referă la cei care fac cu intentie legea strâmb (parlamentarii), tocmai pentru a fi încalcata si „interpretata usor”, chiar si atunci cand este clara, chiar si atunci cand are sanctiuni. Si-apoi cineva trebuie sa se sesizeze, sa reclame, sa fie bagat in seama, sa astepte luni sau ani un raspuns, un verdict. S-ar putea ca sanctiunile sa fie atat de neinsemnate incat sa nu merite efortul. Nici din partea reclamantului si nici al justitiei. Pe cine deranjeaza ca ei nu respecta termenele de start sau de incheiere a campaniei electorale? Poate pe proprietarii panourilor de reclama (primaria) care nu sunt incantati sa faca asta gratuit opozantilor, daca printr-o minune (adica mica intelegere) acestia au loc pe panourile stradale. Altfel cele de pe blocuri, treaba asociatiilor de proprietari  si a celui ce-si face reclama (dar si a primariei cu obligatii clare in cadrul campaniilor electorale).

Ce văd brasovenii in perioada in care este interzis sa faci campanie electorala? Ce-or fi gândind acesti oameni care au un mandat (încă!) de parlamentar, fără să facă nimic si care, neapărat, mai vor unul. Pentru ce? Doar pentru ca ei să aiba un servici (bun) si o pensie (foarte bună), evident fără să le merite, toate pe spatele romanilor…

Am ramas surprins ca cele mai multe panouri sunt cu pesedei. Care or fi costurile, să stai spânzurat 24 de ore din zi, adica cocotat și să promiti atateam garantand cu… nimic! Pretind insa pesedeii ca sunt corecti, cinstiti si mai ales ca ei respecta legea! Cu certitudine nu a scos nici un ban din buzunar pentru o astfel de expunere!

fotografie0013Dacă nu se vede bine, pe panou, scrie VIOREL CHIRIAC.

roxana-harmanuluiLa capul podului, colega de partid cu un cv fain dar cu realizari publice tinute la secret. Vom reveni.

 

ciosos-13-decMare surpriză, cu o intersectie mai jos de social-democrata (de mai sus) un TEHNOCRAT. Da se vede bine ce scrie pe banner (un pic mai mic decat blocul) Dacian Cioloș Julien (omis intentionat – nu sună neaoș). Mă-i să vezi, zicea nu intră in PNL si nici nu intră in campania electorala. Desigur mai zicea că nu face politică …cine-l mai bagă-n seamă(?!) pe afiș scrie clar PLatforma Romania 100! ciosos-dacian

 

Dacă mai sus e prezentul, mai jos e …trecutul!

Un trecut pe care brasovenii mai degraba vor să-l uite. Au și multe motive – cei trimiși de ei in parlament sau in fruntea țării i-au inșelat. Și nu s-au oprit doar la atât.
Iata exemple prin care incălcarea legii (inclusiv cea electorală) este sanctionată, este adevărat că nu intotdeuna cu dosare…ioan-adam
Ioan Adam
– ajunge in parlament prin PSD, nu are nimic in comun cu principiile social democrate, nici măcar profesia. Cat despre dosare, vedeți presa…

 

 

imag0012

De ce si Traian Basescu? Doar el nu mai candidează la …Brașov. Așa este. Dar ne-a scos ochii in toate campaniile desfasurate si mai ales nu poare fi uitat acel SA TRAITI BINE! precum nu poare fi uitat AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA! (desigur in conturile lui) … Fara indoiala va fi politicianul care va avea cele mai multe dosare din secolul XXI.

roman-cancescu

cancescu-cocos

Cancescu o prezența care a sufocat judetul patru mandate de președinte CJ si două la Senat. Toate campaniile electorale le-a furat de la START până la taxa pe locul eligibil. Simbolistica – mână lungă – confirmă realitatea. De ce alături de Petre Roman? Pentru că amandoi au sfidat brașovenii la scrutinul anterior…

oprica-scripcaruDa, Niță Constantin, si el în triada brașoveana fără măsură față de bugetul statului. S-a pierdut in ceața. Deocamdată.

nita-c

I-am găsit loc și lui Mihai Vestea, asta pentru ca tot timpul i-a plăcut să stea la înaltime la …primarie! In Senat nu a ajuns si spera, desi e destul de tanar, ca va manca linistit pensia. E credibil!

vestea-mHoria D.R.

0 571

0 565

Luăm angajatul ION și îi oferim un salariu brut de 2500 de RON lunar. Sună excelent?

ION a primit 2500 de RON brut, dar a plătit către bugetele de stat 737 RON (Șomaj 0.5%, CAS 10.5%, CASS 5.55%, Impozit 16%), cu alte cuvinte ION a primit un salariu NET (“în mână”) de 1763 RON (Sursa informației – calculatorsalariu.ro sau orice fluturaș de salariu din Romania). Valoarea procentuală a impozitelor plătite de către românul ION către românescul stat Român este de 41.8%.
Dar… pentru ca angajatul ION să primească 1763 RON Net (2500 brut), angajatorul (patronul) plăteste separat către bugetele statului 575 RON, de unde rezultă că pentru angajatul ION, statul român primește la bugetele de stat suma de 1312 ( 737 + 575) RON. Putem trage și o a doua concluzie: salariul complet al lui ION a fost 3075 RON, din care statul roman a “retras” un total de 1312 RON (sau 42.66% – vezi creșterea față de procentul menționat anterior).PALAT RESED.PRESED.ROM. IARNA
Pentru că ION are mașina, după salariu se duce la benzinărie să facă “plinul” pentru luna care urmeaza – 150 RON. Din aceasta sumă, statul roman primește 24% TVA – sau mai bine zis: aproximativ 29 RON.
Mergând mai departe, valoarea cumulată a taxelor, accizelor, și supraaccizelor plătite de către distribuitorul de combustibil către statul roman, reprezintă aproximativ 50% – cu alte cuvinte, din cei 150 RON plătiți pentru un “plin”, statul român mai primește înca 61 RON (aproximativ) în afara TVA. Total colectat la bugetul de stat: 90 RON (60%). Sursa: capital.ro.
ION nu se simte prea bine, și are impresia că va răci – pentru ca este un angajat model, nu vrea să intre în concediu medical. Va trebui să facă o oprire la farmacie, ce bine ca e una în Mall. 8 pliculețe de Fervex, 10 RON. O cutie de ceai (bun), 15 RON.
O cutie de Aspirin efervescent, 25 RON.
Total 50 RON, din care TVA 24% – 10 RON (aproximativ) colectat la bugetul de stat.
Odată ajuns la Mall, ION își dă seama că nu a mai ieșit cu prietena lui în oraș, de câteva luni. Nici ieri nu a sunat-o. A rămas fără credit. Intră Ion la Vodafone și face o încărcare de 10 euro – aproximativ 50 RON cu tot cu adausul comercial, din care TVA 24% – 10 RON (aproximativ) colectat la bugetul de stat.guvern NOAPTEA
Dacă tot e aproape de Auchan și nu a mai ieșit de mult în oraș, ION intră la supermarket. Super oferta: două sticle de vin la preț de una – 35 RON. Dacă e, în seara asta, pregătește el cina.
Două persoane: caserola cotlet de porc – 15 RON, cartofi 3 kg – 5 RON, salata de legume – 10 RON, cofrag cu ouă – 10 RON, pachet gumă orbit 3 RON, cutie prezervative – 12 RON, deodorant – 10 RON, gel de duș – 10 RON (pentru că asta este ideea lui ION cu privire la ce înseamna o seară romantică). Casierul face totalul: 110 RON, din care TVA 24% – 21 RON (aproximativ) colectat la bugetul de stat.
ION face un mic calcul în minte și realizeaza că, deși a plecat de la muncă de doar 30 de minute, a cheltuit deja un total de 360 RON din care taxele colectate de către statul român (în doar 30 de minute) reprezintă aproximativ 130 RON (~36%). Suma rămasa în buzunar: 1.403 RON.
Proprietarul îi va cere mâine chiria – 800 RON (la care nu plătește ION impozit, dar plătește proprietarul). ION va rămâne cu aproximativ 600 RON pentru cheltuieli minore cum ar fi: mâncare pentru restul lunii (30 de zile), electricitate, întreținere, abonamentul de internet. ION este îngrijorat că va trebui să schimbe 2 cauciucuri ale mașinii, trebuie să cumpere o pereche de ghete noi pentru mers la muncă, și o geaca de iarnă.
Urmeaza mașina trebuie sa faca inspecția anuală. Oricât vor costa toate astea enumerate mai devreme, din suma ramasa (600 RON), 24% TVA se va colecta la bugetul de stat; adică încă 115 RON (aproximativ).parlament - sala goala
Asta este momentul în care ION realizează că după ce a plătit deja taxe și impozite către statul român în valoare de 41.8% din venitul sau brut (2500 RON), ajunge să mai plătească suplimentar către statul român un total de cel putin încă 245 RON (aproximativ 25% din suma ramasă în buzunar după plata chiriei).
Tot acesta este momentul în care ION realizează că starea lui de disperare și lipsa lui de speranță este justificată. Nu poate avea un viitor în care să se poată căsători, să-și poată cumpăra o locuință, să întemeieze o familie. Ce ar putea să ofere familiei? Abia supraviețuiește el singur.
Și totuși, cei mai multi dintre oameni îl văd ca fiind liniștit, pentru că are un loc de muncă și o mașină. Și totuși, e la un pas de a nu-și mai permite să stea singur (31.5% dintre persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani locuiesc încă în casa părinților; 15% dacă luăm în calcul doar persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani).
Ăsta este momentul în care ION își dă seama că frica asta pe care o simte în interior este motivul pentru care începe să prezinte simptomele depresiei. Ăsta este momentul în care își da seama de ce nu reușește să se odihnească suficient pentru a performa la serviciu.DNA & SRI
Mii de români sunt în situatia de mai sus. Rezultatul unui sistem corupt care pune piedici și greutăți incredibile celor care muncesc.
Uneori, datoriile astea nu se mai pot plăti, și sunt sute de cazuri ale unor tineri care au ramas fără case, cu datorii imense, datorită unui sistem bancar fără ghidare morală (mă face să râd că am scris banca și morala în aceeași frază), și a unui guvern care nu ajută în niciun fel tinerii din România.
Bine ați venit în România anului 2016 – calculele de mai sus sunt reale si corecte, dar sunt subiectul schimbării, odată ce rata TVA se va reduce la 20%, de la 1 ianuarie 2016 !

Vestea bună, ION va rămâne cu încă 25 RON (aproximativ) în buzunare.

Autor text: Mihai Puiu

NOTA REDACTIEI
In pozele ce insotesc textul se regasesc cele trei puteri ale statului reprezentate prin:
– Palatul Cotroceni   – PRESEDENTIA
– Palatul Victoria      – GUVERNUL
– Sala de plen goala – PARLAMENTUL
– Binomul DNA&SRI – CAINELE DE PAZA A CELOR TREI PUTERI

0 898

Audieri, dosare, cătuşe, plus referate lungi, cu mii de cuvinte. Cititul lor e ca umblatul prin pădurea deasă, în căutarea luminişului. O enumerare care se termină, invariabil, cu acelaşi cuvânt: corupţie.
De un an şi jumătate, încercăm să transformăm aceste cuvinte într-o lupă prin care ne uităm la ceea ce noi am numit „România furată”. Ce se vede? Se văd destine contorsionate, comunităţi pierdute, nepricepere şi reavoinţă.
Plus o factură copleşitoare.
Azi, la exact un an şi jumătate de la începerea proiectului, tragem linie şi socotim. Rezultatul sperie gândul: 108 miliarde de dolari evaporaţi în ultimii 25 de ani! Şi vorbim doar despre banii care pot fi puşi cap la cap
într-o serie de anchete jurnalistice.
Ca să înţelegem mai bine dimensiunea furtului, ne-am gândit să transformăm banii în lucruri concrete. Sunt bani din care s-ar fi putut construi, spre exemplu:
– 972 de spitale judeţene.
– 19.636 de kilometri de autostradă (de 23 de ori distanţa de la Constanţa
la Nădlac).
– 114.893 de blocuri ANL.România furată bx
– 194.594 de școli.
– fiecare român ar fi putut primi cadou, din partea statului, câte un autoturism Dacia Logan (20.571.428).
Suma rămâne, totuşi, relativă: efectele pe orizontală ale acestui prejudiciu estimativ au fost şi sunt imposibil de calculat. Plus impactul socio-economic.
Poate ca astea sunt unele dintre binefacerile trecerii Romaniei la democratie si capitalism, lucru dorit si favorizat si de intrarea in Uniunea Europeana.

Anchetele România furată:
<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Com
binatul+Siderurgic+din+Calarasi+SIDERCA> Siderca – 2 miliarde dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Ban
corex+un+faliment+prin+grija+statului> Bancorex – 1 miliard dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Uzi
nele+Vulcan+S+A+la+un+pas+de+faliment+Terenuri> Vulcan – 20 milioane dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Uzi
na+Aro+cu+un+patrimoniu+de+1+4+milioane+de+dol> Aro – 50 milioane dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Pol
iticienii+si+firmele+care+au+pagubit+Loteria+R> Loteria Română – 1 miliard
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Tra
ctorul+Brasov+uzina+istorie> Tractorul Brașov – 300 milioane dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Uzi
nele+Republica+faliment+vinovati> Uzina Republica – 200 milioane dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Mol
domin+mina+de+cupru+condamnata+de+statul+roman> Moldomin – 2 miliarde dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Ele
ctroputere+Craiova+o+privatizare+deraiata> Electroputere – 2 miliarde dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+IPR
S+Baneasa+cumparata+la+pret+de+masina+de+lux+s> IPRS Băneasa – 67 milioane
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Cum
+s-au+ofilit+serele+de+la+Codlea+si+Oradea> Serele Codlea – 10 milioane
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+hot
eluri+abandonate+privatizare+litoral> Hotelurile de pe litoral – 145
milioane dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/SIDEX> SIDEX
Galaţi – 3 miliarde dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+furata+Int
erese+obscure+scandaluri+si+coruptie+Prima+fab> UCM Reşiţa – 270 milioane
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+pri
vatizare+Societatea+Nationala+Tutunul+Romanesc> Societatea Naţională Tutunul
Românesc – 402 milioane dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+ICA
+-+privatizarea+cercetarii+alimentare+din+Roma> ICA – 77 milioane dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Uzt
el+Ploiesti> Uztel Ploiești – 133 milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Sub
ventii+ilegale+pentru+9+5+de+milioane+de+anima> SNIIA – 189 milioane de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Ter
enuri+25+institute+cercetare+agricola> Institutele de cercetare – 108
milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+furata+Ind
ustria+amara+a+zaharului+furturi+evaziune+nepa> Fabricile de zahăr – 29
miliarde de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Ali
mentara+o+avere+de+care+s-a+ales+praful> Alimentara – 16 miliarde de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Rad
acinile+coruptiei+in+Mafia+Padurilor+Cum+a+aju> Pădurile retrocedate – 6,3
miliarde dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+DOS
ARUL+MICROSOFT> Microsoft – 120 de milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+EXC
LUSIV+Contractul+semnat+de+EADS+Deutschland+si> EADS – 125 de milioane de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Dos
arul+Siveco+bani+in+sacosa+contracte+supraeval> Siveco – 88 de milioane de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+anc
heta+Institutul+Cantacuzino> Institutul Cantacuzino – 28 milioane de euro

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Pol
iticienii+si+firmele+care+au+pagubit+Loteria+R> Loteria 2 – 80 milioane de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+SCH
I+IN+ROMANIA+ELENA+UDREA> Schi în România – 39 milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+CIN
EMATOGRAFE+RUINA+AFACERE> Cinematografe – 11 milioane de de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Caz
ul+Mechel+cum+au+ajuns+rusii+sa+controleze+sid> Combinatele Mechel – 5
miliarde de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Mar
irea+si+decaderea+industriei+miniere+din+Valea> Valea Jiului – 1 miliard de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Con
serva+romaneasca+topita+la+fier+vechi+Cum+am+a> Conserva românească – 300 de
milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+Furata+tur
ism> Centre turistice pentru nimeni – 50 milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+RET
ROCEDARI+BAIETI+DESTEPTI> „Bancomantul” ANRP – 95 milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+furata+diz
abilitati> Programele cu dizabilități – 20 milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+IND
USTRIA+BUMBACULUI+ROMANIA> Industria textilelor – 8 miliarde de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Zbo
rul+frant+al+fabricii+de+avioane+de+la+Craiova> Avioane Craiova – 1 miliard
de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+furata+lic
itatii+testere+diagnostic+tuberculoza> TBC – 6 milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+furata+Car
dul+de+sanatate+si+afacerile+bolnave+din+siste> Sănătate pe card – 330 de
milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Tre
i+sferturi+din+trenurile+CFR+au+ajuns+la+fier+> Vagoane CFR – 23 de miliarde
de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+SEB
ASTIAN+GHITA> Afacerile lui Sebastian Ghiță – 28 de milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+LUK
OIL+PREJUDICIU+SECHESTRU+2+miliarde+euro> Dosarul “Lukoil” – 2 miliarde de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+furata+Afa
ceri+paguboase+Complexul+Energetic+Oltenia> CEO – 685 de milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Com
plexul+Energetic+Hunedoara+faliment+premeditat> CEH – 480 de milioane de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Cla
dirile+si+imobilele+Bancorex+date+pe+nimic> Active Bancorex – 22 de milioane
de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Afa
cerea+radioterapia+Bolnavii+de+cancer+lasati+f> Afacerea Radioterapia – 33
milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Vac
a+nebuna+taiata+si+mancata> Vaca nebună, tăiată și mâncată – 650 milioane de
dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Pov
estea+uzinei+care+pe+vremea+comunistilor+produ> Fabrica aurului din cenușă –
4 milioane de dolari

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Afa
cerea+Petromidia> Rompetrol – 690 milioane de dolari

0 785

JAF SI TICALOSIE GREU DE IMAGINAT, REGIZATE SI ORCHESTRATE LA NIVEL INTERNATIONAL.CE EFECTE DEZASTRUOASE SI INROBITOARE PE TERMEN NELIMITAT,POSIBILE DIN PACATE DATORITA TUTUROR NEMERNICILOR CARORA CU INCONSTIENTA LI S A ACORDAT PRIN MANIPULARE MEDIATICA ACCESUL IN POZITII CHEIE SI INCREDEREA NEJUSTIFICATA A UNUI POPOR DEZINFORMAT SI DEZBINAT…

Audieri, dosare, cătuşe, plus referate lungi, cu mii de cuvinte. Cititul lor e ca umblatul prin pădurea deasă, în căutarea luminişului. O enumerare care se termină, invariabil, cu acelaşi cuvânt: corupţie.
De un an şi jumătate, încercăm să transformăm aceste cuvinte într-o lupă prin care ne uităm la ceea ce noi am numit „România furată”. Ce se vede? Se văd destine contorsionate, comunităţi pierdute, nepricepere şi reavoinţă. Plus o factură copleşitoare.
Azi, la exact un an şi jumătate de la începerea proiectului, tragem linie şi socotim. Rezultatul sperie gândul: 108 miliarde de dolari evaporaţi în ultimii 25 de ani! Şi vorbim doar despre banii care pot fi puşi cap la cap într-o serie de anchete jurnalistice.
Ca să înţelegem mai bine dimensiunea furtului, ne-am gândit să transformăm banii în lucruri concrete. Sunt bani din care s-ar fi putut construi, spre exemplu:
– 972 de spitale judeţene.
– 19.636 de kilometri de autostradă (de 23 de ori distanţa de la Constanţa la Nădlac).
– 114.893 de blocuri ANL.
– 194.594 de școli.
– fiecare român ar fi putut primi cadou, din partea statului, câte un autoturism Dacia Logan (20.571.428).
Suma rămâne, totuşi, relativă: efectele pe orizontală ale acestui prejudiciu estimativ au fost şi sunt imposibil de calculat. Plus impactul socio-economic.
Anchetele România furată:
Siderca – 2 miliarde dolari
Bancorex – 1 miliard dolari
Vulcan – 20 milioane dolariHidromecanica demolare 5
Aro – 50 milioane dolari
Loteria Română – 1 miliard dolari
Tractorul Brașov – 300 milioane dolari
Uzina Republica – 200 milioane dolari
Moldomin – 2 miliarde dolari
Electroputere – 2 miliarde dolari
IPRS Băneasa – 67 milioane dolari
Serele Codlea – 10 milioane dolari
Hotelurile de pe litoral – 145 milioane dolari
SIDEX Galaţi – 3 miliarde dolari
UCM Reşiţa – 270 milioane dolari
Societatea Naţională Tutunul Românesc – 402 milioane dolari
ICA – 77 milioane dolari
Uztel Ploiești – 133 milioane de dolari
SNIIA – 189 milioane de dolari
Institutele de cercetare – 108 milioane de dolari
Fabricile de zahăr – 29 miliarde de dolari
Alimentara – 16 miliarde de dolari
Pădurile retrocedate – 6,3 miliarde dolari
Microsoft – 120 de milioane de dolari
EADS – 125 de milioane de dolari 5bc97ca45ed4379d92941c3b7e8162fd
Siveco – 88 de milioane de dolari
Institutul Cantacuzino – 28 milioane de euro
Loteria 2 – 80 milioane de dolari
Schi în România – 39 milioane de dolari
Cinematografe – 11 milioane de de dolari
Combinatele Mechel – 5 miliarde de dolari
Valea Jiului – 1 miliard de dolari
Conserva românească – 300 de milioane de dolari
Centre turistice pentru nimeni – 50 milioane de dolari
„Bancomantul” ANRP – 95 milioane de dolari
Programele cu dizabilități – 20 milioane de dolari
Industria textilelor – 8 miliarde de dolari
Avioane Craiova – 1 miliard de dolari
TBC – 6 milioane de dolari
Sănătate pe card – 330 de milioane de dolari
Vagoane CFR – 23 de miliarde de dolari
Afacerile lui Sebastian Ghiță – 28 de milioane de dolari
Dosarul “Lukoil” – 2 miliarde de dolari
CEO – 685 de milioane de dolari
CEH – 480 de milioane de dolari
Active Bancorex – 22 de milioane de dolari
Afacerea Radioterapia – 33 milioane de dolari
Vaca nebună, tăiată și mâncată – 650 milioane de dolari
Fabrica aurului din cenușă – 4 milioane de dolari
Rompetrol – 690 milioane de dolari
AVERSA- 300 milioane de dolari
MECANICA FINA-150 milioane de dolari.

Sursa: http://www.digi24.ro/embed/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/Romania+furata+Ce+se+putea+face+cu+108+miliarde+de+dolari?video=0&width=600&height=400″”

0 1131

Nu vrem sa le facem „sange rau” brasovenilor , fagarasenilor , covasnenilor dar in vreme ce, de vreo7 ani o gasca de neispraviti in frunte cu Aristotel cel mititel, cu Georgica fara frica, ori Nitza fara piulitza! ne-ati dus cu vorba, promitand, fiecare in numele propriului partid, ca vor face la Brasov un Aeroport modern… ce n-a vazut nici Madridul, nici Maglavidul! Asa e, nu s-a vazut,ca nu e…
In vremea asta, la Suceava – un oras un pic mai rasarit decat Fagarasul – (ca si Timisoara, la Satu Mare, Arad, Tg. Mures, Sibiu, Iasi, Bacau, ba chiar si la Tulcea, modernizarea ori reconstructia unor aeroporturi „in rand cu lumea” au fost realizari cu care politicienii de-acolo se puteau legitima ca „presteaza” politichie pentru proprii concetateni.
Ce au facut ai nostri? Ne-au mintit si pacalit cu nerusinare, pushcariabilul Cancescu betonand o bizara pista in mijlocul campului pentru a mai da un tun/contract de 30 milioane euro cu prietenul de la Vectra!
Directorul aeroportului Suceava, Ioan Măriuţa, a anunţat ieri că ultima investiţie finalizată din cadrul proiectului de modernizare este turnul de control, acesta urmând să fie predat către Romatsa pentru montarea echipamentelor. cancescu bataie de joc pt bvIoan Măriuţa a apreciat că noul turn de control al Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava va fi cel mai modern din România. Directorul aeroportului a precizat că în momentul de faţă se lucrează la finalizarea platformei de îmbarcare – debarcare.
Platforma are o capacitate de şase avioane, patru de tip C, modelul SAB 2000, folosite de Tarom, şi două de tip D, respectiv Airbus 318 sau 320, şi Boeing 737, aeronave folosite în momentul de faţă de companiile low-cost, dar şi de Tarom. El a subliniat faptul că proiectul de modernizare a Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava va fi finalizat până la termenul stabilit, respectiv 25 octombrie 2015.Ioan Măriuţa a mai adăugat că în prezent se lucrează şi la sistemul de balizaj şi, cel mai probabil, în cursul săptămânii viitoare vor începe şi lucrările de marcare europeana a pistei de aterizare/decolare. La finalizarea proiectului, Suceava va avea cel mai modern şi mai bine dotat aeroport din România.
Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava este singurul din România care îşi finalizează lucrările de modernizare, cu investiţii noi în pista de aterizare – decolare, căi de rulare, platformă de îmbarcare-debarcare, sistem de navigare, ILS, turn de control nou, dar şi o aerogară modernizată.
Aeroportul îşi va continua modernizarea, intenţia administraţiei judeţene fiind de a transforma pavilionul principal al Centrului Economic Bucovina Suceava într-un terminal de plecări modern pentru zborurile internaţionale. De asemenea, în alte două pavilioane ale CEBS vor fi amenajate terminale pentru sosirile internaţionale. Nu în ultimul rând, alte două pavilioane ale Centrului Economic Bucovina vor fi amenajate ca terminale pentru zborurile de tip cargo.
Proiectul „Modernizare suprafaţă de mişcare şi balizaj, turn de control şi amenajarea terenului în vederea amplasării sistemului de navigaţie tip ILS” este finanţat din fonduri europene, valoarea totală a acestuia fiind in prezent de 104,9 milioane de lei, fără TVA.
Investiţia vizează mărirea pistei de decolare/aterizare la 2.460 de metri, modernizarea căilor de rulare în lungime de 1200 de metri, modernizarea platformei de încărcare care va avea o lungime de 290 de metri, modernizarea sistemului de balizaj, construirea , deja finalizata a unui turn de control la standarde europene şi amenajarea terenului în vederea amplasării sistemului de navigaţie aeriană de tip ILS. (Radu Matei, fost ing, la ICA)

0 579

In perioada ianuarie – aprilie 2015, principala directie de activitate a inspectorilor Antifrauda a vizat combaterea marii evaziuni, eforturile Directiei Antifrauda concretizandu-se in 283 de sesizari penale pentru prejudicii identificate de 1,51 miliarde lei, au transmis joi reprezentanti ai ANAF.

Circa 87% din numarul cazurilor instrumentate si finalizate cu sesizari penale vizeaza dosare de peste 1 milion de euro, se mai arata in comunicatul Fiscului.

Distributia sesizarilor penale se prezinta astfel:

* Parchete teritoriale – 205 sesizari,

* DIICOT – 62 sesizari,

* DNA – 11 sesizari,

* Parchetul de pe langa curtea de apel – 4 sesizari’

* Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – o sesizare.D N A m

Reamintim faptul ca, la nivel national, in primele 4 luni au fost verificati 8.721 de agenti economici, iar cele 474 puncte de lucru suspendate pentru neemiterea bonului fiscal reprezinta 5,43% din totalul actiunilor de verificare.

Totodata, subliniem faptul ca din 1,5 milioane contribuabili mici si mijlocii cele 474 de suspendari reprezinta 0,031%, ceea ce nu poate reprezenta sub nicio forma un atac la buna functionare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si nici concentrarea eforturilor in zona micii evaziuni fiscale.

Toate aceste cifre atesta, fara nicio urma de indoiala, un singur fapt: actiunile DGAF s-au concentrat si se concentreaza majoritar pe linia combaterii marii evaziuni fiscale, mai spun reprezentantii ANAF

0 606

Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer România se află în aceste zile în centrul unui imens scandal generat de dezbaterile legate de noul Cod Silvic, dar şi de acuzaţiile conform cărora încurajează printr-un sistem de bonificaţie tăierile ilegale de lemn din ţară. Amploarea discuţiilor a pornit de la refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a promulga legea aprobată de Parlament de modificare a Codului Silvic invocând un argument similar companiei austriece. Iar de aici au pornit fel de fel de speculaţii. Un grup de deputaţi şi senatori PSD, PC şi UDMR a iniţiat un proiect de lege aducând mai multe amendamente. În mare, acestea urmăreau protejarea pădurilor virgine şi descurajarea exploatărilor haotice, autorizând Jandarmeria să controleze transporturile de buşteni. În plus, un amendament la lege prevedea stabilirea unui prag maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă şi dreptul de preempţiune pentru producătorii locali din industria mobilei. Holzindustrie Schweighofer, principalul jucător de pe piaţa lemnului a cerut cu tupeu maxim să se renunţe la acest amendament!!!defrisari

Parlamentarii nu au ţinut cont de „mesajul” austriecilor şi au votat amendamentul. Surpriză, preşedintele Iohannis a întors legea având acelaşi punct de vedere cu compania, cerând scoaterea din actul normativ a pragului de 30% şi eliminarea preempţiunii pentru fabricile de mobilă AUTOTHTONE pe motiv că legea ar fi de natură să limiteze concurenţa şi să creeze pe piaţă avantaje arbitrare.Amendamentul în cauză „strică” foarte mult socotelile Holzindustrie Schweighofer, firmă ce deţine o poziţie dominantă în piaţă şi vinde IN DRACI semifabricatele în străinătate. Într-un film realizat de Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG de protectie a mediului cu birouri în Washington D.C. şi Londra, unul dintre oficialii companiei austriece, Karl Schmid,  susţine că în România se recoltează anual 7 milioane de metri cubi de răşinoase şi că fabricile Holzindustrie Schweighofer România au nevoie ...doar de 4,5 milioane de metri cubi dacă merg la capacitate maximă. Ei nu zau?! Tot în film, unul dintre reprezentanţii departamentului de achiziţii, Sorin Buculei, lasă să se înţeleagă că firma acordă un sistem de bonificaţii pentru lemnul tăiat ilegal… Compania a respins aceste acuzaţii susţinând că achiziţiile sale sunt legale.Scandalul în care este implicată Holzindustrie Schweighofer România are toate şansele să ia amploarea celui de la Roşia Montană. Pe 9 mai se anunţă mitinguri în 14 mari oraşe care să atragă atenţia asupra dezastrului din pădurile României.  Nu uitati!!

Ţara noastră pierde în prezent 48 de hectare de pădure pe zi. Fenomenul jafului a fost dezvăluit de nenumărate ori de mass-media şi de diverşi proprietari de păduri. Curtea de Conturi a scris într-un raport că în primii 12 ani de la evenimentele din 1989, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor minim 5 miliarde de euro. Din 2009 şi până în 2012 s-au înregistrat 31.456 cazuri de tăieri ilegale de arbori la nivel naţional, soldate cu amenzi sau dosare penale. O investigaţie RISE Project arată că 350.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pământului între vara lui 2013 şi vara lui 2014, iar în prezent 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite, deşi e obligatoriu. Cele mai afectate zone sunt în Harghita, Covasna şi mai nou Parcul Naţional Retezat. România deţine azi două treimi din pădurile bătrâne ale Europei. Trebuie sa le salvam!!PADURE

Defrişarea a accelarat dramatic după 2000, când au venit în România austriecii de la Egger, Kronospan şi Schweighofer. Un material apărut în “Der Spiegel” susţine că Schweighofer reprezintă cauza defrişărilor. Conform materialului, majoritatea camioanelor cu lemne din Carpaţi ajung la cele patru fabrici ale companiei. “Trunchiurile de copaci care sunt cojite, tăiate şi mărunţite în aceste fabrici ajung în Germania şi Austria sub formă de peleţi, parchet sau plăci laminate”. Produsele Schweighofer sunt livrate la firma germană Classen, unul dintre cei mai mari producători de laminat din lume, Denk GmbH, care produce mobilă pentru clădiri de birouri. De asemenea, lanţurile de supermarket Spar Österreich vând brichete de lemn din România. Vasile Coman, şeful unei fabrici de prelucrare a lemnului din nordul ţării, a declarat pentru „Der Spiegel” că Guvernul Năstase a scos la licitaţie în 2003, la un an după venirea Schweighofer în România, o mare parte din lemnul statului, sub formă de contracte pe zece ani. Câteva firme mari, printre care şi Schweighofer, spune Coman, a pus mâna pe afacere. Ori de câte ori se scoate la licitaţie o pădure, austriecii sunt primii veniţi, spune Coman, citat de “Der Spiegel”.CONTROL - PADURI - ARGES - ANA LUCIA VARGA
Adevarat,Holzindustrie Schweighofer România au creat peste 3.100 de locuri de muncă din România, însă fostul ministru Doina Pană susţine că în paralel au distrus alte 50.000 !!. Din cauza preţurilor dictate de austrieci, multe companii autohtone nu fac faţă, iar mii de ateliere de mobilă au dat faliment în ultimii ani. Coman susţine că el personal a dat afară 160 de muncitori în condiţiile în care preţul lemnului a crescut permanent în România în timp ce pe piaţa mondială aceasta a scăzut.Preţul pădurilor autohtone este mult mai mic decât cele din Occident. În Germania, un hectar cu pădure se achiziţionează cu 20.000 de euro, în Austria cu 10.000 de euro iar în România poţi găsi la preţuri cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro. Ieftinătatea a atras investitori precum Schweighofer, americanii de la Universitatea Harvard, care au luat 35.000 de hectare, finlandezii de la Tornatot, cu 15.000 de hectare, sau nemţii de la Prokon, 45.000 de hectare în Bacău.Ca era f.f.f. ieftin !! Cand a fost introdusă linia telefonică 112, Radarul Pădurilor, s-au primit 7.000 de telefoane în primele şase luni, Adevarat , 2.000 s-au dovedit false, dar autorităţile au luat măsuri doar într-un singur caz. Nimeni nu a reuşit sau nu a dorit să facă vreo conexiune până acum între defrişările ilegale şi Holzindustrie Schweighofer România

0 256
Comuna Valea Mare din judeÅ£ul Covasna ! Acolo recent, dupa slujba duminicala, arhiepiscopul Ioan de Convasna-Harghita a oferit drapele tricolore credinciosilor  romani sa si le puna si acasa. Un sef al Partidului Maghiarilor din judet, a sarit in sus ca ars: "Este o provocare anti-unureasca! Protestez!  Sa vedem ce romani vor avea curajul sa le arboreze pe case in judetul Covasna", a amenintat public acest natarau sovin si retardat, care si-a adus el aminte ca a mai luat foc acolo o casa…
Pentru ca Valea Mare  era o veche comunitate de romani, dupa anul 2000 comuna a fost înconjurată , prin tehnica retrocedărilor „cu cântec”, de composesorate ungureÅŸti. Pe baza unor foi de avere de la 1871, fără a se Å£ine cont de Reforma Agrară din 1921, prin care fuseseră împroprietăriÅ£i ţăranii români, se acordă acum titluri de proprietate, în ordine: urmaÅŸilor grofilor ÅŸi conÅ£ilor, composesoratelor, iar ce rămâne, dacă mai rămâne, ţăranilor români. Totul, cu o suspectă lipsă de reacÅ£ie din partea primarului român, fost primar în Vâlcele, alungat cu pietre la revoluÅ£ie de oamenii din localitate.
Spre deosebire de cazul Nadăş, luat cu totul, în Valea Mare, tehnica este mai subtilă. Pentru a nu mai exista procese prin care să se dovedească ilegalităţile, se profită de naivitatea locuitorilor comunei ÅŸi de faptul nu au acte pe terenurile primite din moÅŸi-strămoÅŸi.
Cum? Prin abuzurile unor poliÅ£iÅŸti. Iată ÅŸi declaraÅ£iile sătenilor lăsaÅ£i „în izmene”: Ne-o chemat agentul Mihai, câte doi, câte trei, în comuna vecină BoroÅŸneu, ÅŸi ne-o zis că dacă nu vrem să plătim despăgubiri pentru pământul nostru, că oricum îl pierdem. Ai acte pe terenul ăsta? N-am! Apăi îl ÅŸtii pe Joos (n.r. – a se citi IoÅŸ)? A fost pământul rudelor lui, uite-aici – ÅŸi ne-o arătat o hartă -, e intabulat pe Joos Tibor. Semnează aici că n-ai pretenÅ£ii la terenul ăla. Da’ noi n-avem niciun drept? l-am întrebat. Ne-o zis că noi avem drepturi peste deal, dincolo de graniţă! (n.r. – graniÅ£a stabilită prin Diktatul de la Viena). Apoi ne-or venit hârtiile că am fost scoÅŸi de sub urmărirea penală, tot noi, că i-am fi tulburat posesia. ToÅ£i sunt împotriva noastră,in tara noastra, nu ne-ajută nimeni. Åži uite-aÅŸa o intrat IoÅŸ pe terenurile noastre.”
Valea Mare, o comună de moÅŸneni români, nu a fost colectivizată !
Pe vremea comuniÅŸtilor s-au făcut translatări de terenuri, luîndu-li-se oamenilor din terenul agricol, pentru constituirea CAP BoroÅŸneu, la schimb cu păşuni ÅŸi fâneÅ£e. Acum sunt puÅŸi în situaÅ£ia în care două composesorate ungureÅŸti – Pădurea Mică ÅŸi UrbaliÅŸtii, primul, al cărui preÅŸedinte era (aÅ£i ghicit…) Joos Tibor) – au intrat în păduri, în terenul fostului CAP, dar ÅŸi în păşuni ÅŸi fâneÅ£e. Comuna este deocamdată cu sute de hectare mai mică, pădurile obÅŸtii (200 de hectare), printr-o concesionare cu „cântec”, se taie de zor, iar cererile de retrocedare nu s-au oprit aici.
Dar cine este acest Joos? Actualmente ocupă funcÅ£ia de secretar la Primăria Ghidfalău. UrmaÅŸ de grof, a cerut ÅŸi mai cere sute de hectare, deÅŸi mai are fraÅ£i care n-au revendicat nimic ÅŸtiind că terenurile au fost vândute, o dată prin expropriere, apoi, după expropriere (!?), parte, unei nemÅ£oaice.
Åži dacă a mai rămas ceva în urma administraÅ£iei ungureÅŸti din perioada războiului unui anume Joos Andrei-Andor (declarat criminal criminal de război), dacă persoanele sunt aceleaÅŸi, Joos Tibor nu ar mai fi avut dreptul să revendice nici măcar aceste terenuri.Cine îi protejează pe „domnii IoÅŸ” pe filiera retrocedărilor ilegale din justiÅ£ie, din comisiile judeÅ£ene ÅŸi locale, via partide, Romsilva ÅŸi Cadastru? ( Vom afla în curând, promite ziarul Cotidianul).
 

0 224
Presedntele Traian Basescu a declarat joi seara, la Digi24, ca turneul premierului Victor Ponta in Asia a fost "catastrofal din punct de vedere al imaginii si al eficientei", seful statului aratandu-se totodata nemultumit de faptul ca acesta a plecat fara mandat, desi "o vizita de presedinte sau premier se pregateste" inainte. "A plecat fara mandat, sunt lucruri care nu pot fi tolerate doar pentru ca avem un acord de coabitare", a spus Basescu.
 
Declaratii Traian Basescu:
  • In timp ce avem 3,5 mil de romani in strainatate, INS a gasit sigur vreo 700.000. Afara nu prea sunt minori, ci oameni care se duc la munca.
  • Avem lege, listele electorale se fac dupa evidenta populatiei, nu dupa recensamant. Listele electorale, conform legii, le actualizeaza primariile. Ei au evidenta, nasterilor, deceselor, casatoriilor.
  • Parerea mea este ca, oricat s-a verifica listele, suntem peste 18 mil de electori. Abia anul acesta a inceput sa scada numarul de electori, pana acum a crescut numeric, desi a scazut natalitatea. Au fost decretii care, imediat dupa Revolutie, au crescut, in mod natural.
  • Pactul de coabitare are teme precise, ceea ce nu ne opreste sa ne exprimam punctele de vedere. Eu imi mentin punctul de vedere, anul trecut pe vremea asta a fost un puci.
  • Responsabilitatea politica nu a fost asumata, dar probabil cineva va trebuie sa isi asume responsabilitatea juridica, pentru ca si acum Romania plateste costuri uriase pentru lovitura de stat din vara trecuta. Pentru ca altfel vom trai cu ideea ca politicienii nu platesc nici prin cand actiunile lor discrediteaza tara, fac mult rau tarii. Cred ca ar fi corect ca cineva sa plateasca in instanta.
  • Este o chestiune de responsabilitate. Sigur ca sunt in ocntinuare multe lucruri care nu-mi plac, nu-mi place ca se continua sa se fure prin lege. Ca si pe vremea lui Nastase, acum au inceput cu memorandumul cu Rompetrol. Sau iei de la un institut de cercetari din Insula Mare a Brailei si il dai Consiliului Judetean.
  • Furtul cu legislatie s-a mostenit, a facut arc peste timp, de la Guvernul Nastase la Guvernul Ponta. Sunt lucruri pe care nu sunt dispus sa tolerez. Eu nu spun ca a furat Victor Ponta, dar are destui sub el. 
  • Turneul catastrofal din punct de vedere al eficientei si imaginii ar trebui sa ma supere. 
  • S-a dus in Kazahstan si ce a rezolvat: gata, Rompetrolul trebuie sa mai dea statului roman 200 de mil in loc de 580 mil cat trebuia
  • Te duci in China, vrem sa ne faceti reactoare. Domnule, cata minte sa-ti lipseasca ca sa nu-ti dai seama ca avem tehnlogii diferite.
  • (Nu v-a consultat legat de aceasta deplasare?) Nu, a plecat fara mandat
  • Sunt aceste trei chestiuni: te duci in Azerbaidjan cu Oltchimul in traista, te duci in Kazahstan si stergi 300 de mil de dolari din datoria catre statul roman si te duci in China si ceri reactoare si anunti ca mai faci si parteneriat strategic. Nu ne mai intelege nimeni, consecventa in politica externa este importanta. 
  • (Despre Nabucco) Sigur ca ne pare rau, dar a fost un proiect al UE, nu numai Romania, Austria, Ungaria si Bulgaria nu a reusit sa impuna proiectul. Tranzitul pe TAP este mult mai ieftin decat traficul pe Nabucco. De asemenea, zacamantul Sah Deniz 2 este mai mic decat se estima, iar Nabucco anunta 30 de mld mc, in conditiile in care zacamantul nu putea furniza mai mult de 10 mld mc pe an.
  • (Ramanem in continuare victime ale rusilor?) Nu. Se stie ca nu am incredere in Moscova, cum nici Moscova nu are incredere in mine. Vorbesc de neincrederea in politica pe care am dus-o. Optiunea mai a fost una ireversibila catre Vest.
  • Dar ce pot sa va spun cert e ca niciodata Moscova nu ne-a creat probleme in a ne aproviziona. Ca ne-a dat prin intermediari, ca ne-a dat prea scump… dar Moscova nu va respinge niciodata o solicitare de gaze din Romnania. Deja avem companii in ecoomia romaneaca care importa direct de la Gazprom. 
  • (Vizitele lui Patrusev si Brennan in zile consecutive. Ce mesaj a fost asta?) Sa nu fabulam. Sigur ca au stiut unul de altul, au stiut si cadenta cu care au venit. Va mai spun un lucru, Brennan era venit cu o zi inainte, dar pen Pot sa va spun atomosfera discutiilor cu Patrusev: avem nevoie unii de altii. Sunt domenii in care trebuie sa colaboram, precum terorismul international, criminalitatea cibernetica, criminalitatea transfrontaliera. 
  • (Vizita lui Ponta in Germania, a avut un tete-a-tete cu Merkel) A fost o discutie buna. Aici stiam tot, si agenda cancelarului o stiam. Vedem ce urmari va avea vizita, a fost bine ca s-a produs, pentru Romania a fost un castig. 
  • (Ne asculta americanii si pe noi?) Mi-e foarte greu sa va dau un raspuns cert, ce pot sa va spun este ca nimeni nu urmareste, nu asculta oameni obisnuiti. Sunt supravegheati cei suspecti de terorism. Daca s-au facut greseli privind colectarea de informatii, trebuie corectate.
  • Nu cred ca ar indrazni pe teritoriul Romaniei fara cunostinta noastra. Nu, in ce ne priveste, nu am motive de neincredere.
  • (Despre revizuirea Constitutiei) Ar fi in dezatru aceasta revizuire, sunt convins ca romanii n-o vor vota.
  • Parlamentul se autodeclara putere suprema in stat. Astfel, dintr-odata, se schimba echilibrul puterilor in stat. Din acest punct de vedere, noi avem pana acum o Constitutie echilibrata.
  • Se spune ca cetatenii pot initia un referendum, 250.000 de cetateni, si ne pacalesc domnii din gasca, zic: Uite, am redus de la 500.000 la 250.000! Da, dar numai cu aprobarea Parlamentului.
  • (Cine sunt cei din gasca?) Cei care lucreaza acolo, care au venit cu toate ideile. Si nu ma refer la Crin Antonescu, el pare destul de naiv, nu prea intelege. El a inghitit multe amendamente, si neintelegand exact ce-i cu ele, le-a lasat acolo.
  • (Decizia CCR prinvind legea referendumului) Nu critic Curtea Cnstitutionala, dar nu inteleg termenul "un an". E gresit fixat. Modificarea legii leferendumului s-a produs dupa demararea revizuirii Constitutiei. Trebuia nu la un an dupa promulgare, ci dupa epuizarea referendumului pentru Constitutie. N-a facut nimic, n-a protejat procesul, revizuirea Constitutiei era inceputa. Decizia CCR n-a raspuns acelui imperativ de a nu schimba regulile in timpul jocului.
  • (Daca e referendumul pentru Constitutie este odata cu alegerile prezidetiale?) S-ar putea sa aiba referendum pentru unicameral tot in ziua aia (rade).
  • Cred ca mi-am mai batut niste cuie in talpa. Erorile facute in revizuirea Constitutiei nu vor trece neobservate de Comisia Europeana. Am impresia ca vom mai avea niste observatii in raportul MCV. Cred ca vom avea niste probleme in plus, poate vom scapa de unele din vechiul raport, dar ne vom pricopsi cu altele. Nu pentru ca suntem sub papucul lor – pentru ca ati vazut reactii ale Comisiei Europene si la adresa Frantei si a altora, dar sunt niste reguli, iar CE, prin Tratat, reactioneaza la nerespectarea acestor reguli.
  • (E nevoie de Biserica Ortodoxa in Constitutiei?) Nu e nevoie nici de BOR, nici de Casa Regala, vorba cuiva, de ce nu si casa muncitoare. E un exces pentru a mai atrage niste sustinere pentru revizuire.
  • (Cum vedeti scandalurile de coruptie la Bacalaureat ?) Rau, urat. Sincer, ma surprinde. Parca a fost la un nivel prea inalt. Hai, ca era o secretara, dar cand ajungi la directorul scolii. Vreau sa cred ca sunt extrem de rare aceste cazuri. 
  • (Va pregatiti functia de prim-ministru? Va intereseaza?) Pot sa fac o gluma? Eu n-am nevoie sa ma pregatesc pentru functia de prim-ministru, sunt pregatit.
  • Si cu privire la raportul prezidential pe agricultura a fost un lucru necinstit. Eu l-am rugat pe premier sa permita participarea ministrului Agriculturii, secretarilor de stat. Si a facut-o, dar public a spus o rautate. El mai are nevoie de ani buni sa ajunga un premier bun. 
  • As vrea sa treaca de stadiul de agent constatator. El constata "sunt salarii enorme la companiile de stat" si nu se intampla nimic. Sunt neajunsuri nu-stiu-unde, spune in sedinta de guvern, dar mai apoi ce face? Eu i-as spune: vezi ca a inceput sa creasca somajul, vezi ca pe fondurile europene au inceput sa vina bani pe facturi din timpul guvernului Boc, poate faceti si voi ceva. Nu-mi plac prim-ministrii constatatori. 
  • (Despre accidentul din Muntenegru. Cum au actionat autoritatile?) Mobilizarea institutiilor a fost buna, comunicarea catastrofala. Eu la ora 19 fara 5 minute stiam, ma indoiesc ca premierul nu stia. Norocul premierului a fost ca Arafat, daca a vazut ca premierul joaca baschet, s-a apucat sa-si faca treaba. 
  • (Recensamantul ne mai spune ca suntem mai putini si tendinta e clara) Nu contest recensamantul, pentru ca e un document oficial, dar vom avea si consecinte, daca s-a intamplat sa fim cu un milion mai putin, vom primi mai putine fonduri, si au fost iresponsabili cei care au indemnat oamenii sa nu primeasca recenzorii.
  • Daca se mentine tendinta, minoritatea roma trebuie instruita. As merge pana la anularea alocatiei pentru copiii care nu merg la scoala. Sa nu-i mai vedem luati de la scoala pentru ca trebuie sa mearga la cersit. Sunt convins ca maine, iarasi, toate ONG-urile care mananca bani ca sa sprijine acesti copii romi, sunt sigur ca vor reactiona – dar o spun cinstit, daca nu vom avea curaj sa dezbatem acest lucru￯ Eu nu vreau sa fiu un sef de stat care a stiut, a intuit si n-a spus. Este clar ca peste 10-15-20 de ani vom avea probleme uriase sa sustinem pensionarii. Macar sa fim constienti.

0 776
Iata un interviu cu Simion Dascălu, expert al Comisiei Europene, care sustine ca "…există un grup infracÅ£ional, organizat pentru a ne fura resursele"
 
 
Rep.: SunteÅ£i expert independent al Comisiei Europene. Nu s-au supărat cei din Comisie pe dumneavoastră de când l-aÅ£i „atacat” făţiÅŸ pe domnul Barosso ?
Simion Dascălu: Nu, că lucrăm în zone diferite. Suntem foarte mulÅ£i cei care îl tragem la răspundere pe „ÅŸeful cel mare”, iar dacă ar fi dorit să aibă o imagine pertinentă vis-a-vis de ceea ce se întâmplă în România, ar fi putut s-o facă…Numai că iată că n-a avut nevoie. Urmează să-l dăm în judecată. Eu am discutat să facem o acÅ£iune comună, noi cei peste 10.000 de semnatari ai unei petiÅ£ii, nemulÅ£umiÅ£i de acÅ£iunile domnului Barosso. Am rămas stupefiaÅ£i că domnul Ponta a trecut în cealaltă barcă, or în situaÅ£ia în care te duci acolo ÅŸi te trezeÅŸti că mai ai pe încă unul în spate care trădează cauza , există posibilitatea să primeÅŸti un altfel de răspuns, Åži-atunci am stat să ne gândim să vedem dacă domnul Ponta nu i-o fi spus domnului Barosso: „lăsaÅ£i că rezolv eu cu domnii ăştia, nu vă mai bateÅ£i capul cu ei !”…]
 
Rep.: Ce urmează? Pe cine daÅ£i în judecată?
Simion Dascălu: Chiar ÅŸi un singur cetăţean afectat în drepturile sale de deciziile Comisiei Europene sau ale Consiliului Europei  se poate adresa Înaltei CurÅ£i a UE ÅŸi are dreptul la despăgubiri. Pe cine dăm în judecată? Pe domnul Barosso evident, pentru că aÅŸa am făcut sesizarea la Comisie. Dar de data asta nu-i mai cerem nimic domnului Barosso, ci vom cere Înaltei CurÅ£i Europene de la Luxembourg să-l sancÅ£ioneze. Considerăm că votul nostru de la referendum ne-a fost furat prin imixtiunea gravă a domului Barosso. Pe de altă parte, aveam activităţi în domeniul proiectelor europene, iar „invenÅ£ia” acestuia cu pragul, nereglementată în vreun fel de Uniunea Europeană, imixtiunea nepermisă în treburile interne ale românilor, trecerea peste votul nostru perfect legal au făcut ca eu să pierd ÅŸi pe plan financiar. A venit ÅŸi partea americană care s-a implicat la fel, dar mai întâi discutăm cu partea europeană. Åži în situaÅ£ia asta îl întreb pe domnul respectiv: „Bine domnule Barosso, votul meu de ce nu are importanţă, pentru că această Comisie Europeană, conform Tratatului, nu are atribuÅ£iuni în acest sens?”
Åži atunci, eu îi dau conotaÅ£ie de nerespectare a drepturilor mele ÅŸi îi dau o valoare, pentru tot ce n-am putut eu realiza din această cauză – pensie, imposibilitatea accesării fondurilor pe programe de cercetare, din cauza unei guvernări incompetente MRU ÅŸi Boc, din cauza carora n-am obÅ£inut cofinanÅ£area…- , aÅŸadar o valoare reală, demonstrabilă, măsurabilă, bani pe care-i cer Comisiei Europene ÅŸi domnului Barosso- „ PlăteÅŸte tu acum!”Îl acuz că prin acÅ£iunea lui a impus un sistem în afara votului legal, sistem care pe mine ÅŸi pe multe milioane de români ne-a afectat direct.
 
Rep.: Îl mai acuzaÅ£i ÅŸi de apartenenţă la grup organizat, creat în vedere săvârÅŸirii de infracÅ£iuni, în speţă furtul resurselor strategice ale României, grup format din Băsescu, Gittenstein, Merkel, Barosso ?
Simion Dascălu: Da , e vorba de „ghiÅŸeftul” lui Gittenstein.
 
Rep.: Care „ghiÅŸeft” ÅŸi cum demonstraÅ£i?
Păi simplu, că dacă se Å£inea de partea de activitate diplomatică probabil că am fi avut ÅŸi noi beneficii ca simpli cetăţeni ; activitate a firmelor româneÅŸti ÅŸi eliminarea vizelor. Dacă aceste lucruri erau rezolvate discutam altfel. Vă spun asta pentru că am avut contacte directe în Statele Unite cu firme din domeniul aeronauticii ÅŸi am avut relaÅ£ii până în anul 2000 cu ataÅŸaÅ£ii comerciali ai ambasadei americane ÅŸi existau multe proiecte comune reciproc avantajoase…Dar se vede acum vreo schimbare? Avem  apoi problema pamânturilor rare, a materialelor speciale folosite în aeronautică ÅŸi aviaÅ£ie ÅŸi a energiei. Evident discutăm de RoÅŸia Montană, de cupru, de petrol ÅŸi gaze …Åži m-a bucurat poziÅ£ia adoptată de ministrul energiei care a declarat că nu mai putem mări preÅ£ul energiei, pentru că populaÅ£ia nu mai suportă acest lucru, iar industria dispare.
În situaÅ£ia asta trebuie regândită toată politica. Întâmplător am tangenţă cu aceste lucruri prin Centrul de Cercetare pe care-l conduc, creat tot în sprijinul dezvoltării regionale europene. Ne ocupăm ÅŸi de partea de energie. Povestea cu creÅŸterea preÅ£urilor se leagă ÅŸi de povestea cu domnul Barosso, de interesele doamnei Merkel…Suntem Å£ara cu rezerve energetice ÅŸi materiale speciale, dintr-un motiv sau altul încă neexploatate, neepuizate ÅŸi care o perioadă de timp oferă o anumită stabilitate pe acest domeniu.
A apărut o luptă de la o decizie dată de Departamentul de Stat al SUA legată de materialele speciale ÅŸi pământurile rare.  Mai bine zis , în 2005, fondurile  Pentagonului pentru materiale speciale s-au epuizat ÅŸi evident că trebuia găsită o soluÅ£ie. Din acest motiv, au apărut conflicte cu China. A fost un joc al Academiei de ÅžtiinÅ£e americane ÅŸi al Departamentului de Stat al Energiei care au făcut aÅŸa o miÅŸcare politică , un studiu care a estimat că prin 2030 aceste resurse mondiale se vor epuiza. Åži-atunci eu emis două estimări de creÅŸteri de preÅ£uri,  paradoxal, exact în momentul declanşării crizei economice în 2007.
Efectul? VedeÅ£i preÅ£urile actuale de pe piaÅ£a noastră…Cine câÅŸtigă? Cei care investesc în energie. Clubul de la Roma estima ÅŸi el o creÅŸtere de preÅ£ motivând că suntem prea mulÅ£i pe planetă ÅŸi dacă se dezvoltă Africa, India ÅŸi China în acelaÅŸi timp avem o problemă cu resursele. Mai pot fi găsite ÅŸi surse alternative, dar unii n-au drept la viaţă ÅŸi nu ÅŸtiu cine a stabilit acest lucru ÅŸi de ce. Åži pe această idee am ajuns ÅŸi noi să avem preÅ£urile dictate în baza unor hotărâri din exteriorul României ÅŸi-aici intervine absurdul; de ce să am eu preÅ£urile stabilite la bursa din Chicago, sau din Londra ? Pentru că eu produc energie la BistriÅ£a sau la PorÅ£ile de Fier. De s-o înstrăinăm ÅŸi noi să plătim alt preÅ£ ? În Germania, în Cehia în FranÅ£a, privatizarea în energie s-a făcut la un nivel de 15-20%. La noi de ce se face în unele cazuri până la 100%?
Åži-aici pun o întrebare în calitate de cetăţean. La noi de ce nu s-a făcut referendum în privinÅ£a utilizării resurselor ? Că n-am auzit de-asemenea lucru. Aaa..că s-a spus că e bine să rămână la stat. Åži domnul Stat de când îÅŸi ia dreptul să înstrăineze oricum ÅŸi de ce mă obligă pe mine să plătesc preÅ£urile astea aberante, stabilite de alÅ£ii? Åži-atunci intervine întrebarea legitimă; „există vreun interes?’ Există!
Åži-ajungem la crearea de grupuri de interese. UE spune aÅŸa; dacă unii s-au întâlnit ÅŸi-au stabilit ceva în comun , au încălcat legea concurenÅ£ei, căci nu mai vorbim acum de piaţă liberă ci de înÅ£elegeri. Există o înÅ£elegere între aceste persoane? Există. Care e elementul comun ? Băsescu , nu? Că se vede de la o poÅŸtă. ToÅ£i susÅ£in acelaÅŸi lucru, vorbesc aceeaÅŸi limbă.  Åži care-i interesul lui Băsescu ? Să le umple buzunarele…Că pe gratis nu cred c-o fac.  Ca să evite colapsul lor imediat cauzat de această creÅŸtere de preÅ£uri, ei trebuie să găsească niÅŸte resurse pentru o perioadă de douăzeci de ani , până vor dezvolta noile tehnologii, astfel încât actuala lor industrie existentă prin lume să nu sufere.
 
Rep.:  Åži-atunci îÅŸi găsesc”parteneri”…
Simion Dascălu: Păi le spun” ÅŸi-aÅŸa nu sunteÅ£i în stare să vă exploataÅ£i resursele, să le folosiÅ£i, uite, vă dăm noi ceva bani ÅŸi le luăm noi, apoi vi le dăm înapoi să le mai plătiÅ£i o dată!”. Cam cum e contractul cu Chevron-ul în acest moment, care intră în aceeaÅŸi categorie cu „ghiÅŸeft-ul” domnului Gittenstein. Să nu uităm că el a fost reprezentantul mai multor firme, printre care ÅŸi Lockheed Martin, implicată în scandalul”ÅŸpăgii” date unui prim ministru din Japonia care a ÅŸi intrat la puÅŸcărie ÅŸi în scandalul Starfighter cu livrarea unor avioane de care nimeni n-avea nevoie, către Germania. Iar cu Chevron-ul problema este clară: am dat gazele de ÅŸist, de fapt de „ÅŸest”, printr-un contract în care scrie –foarte interesant- explorare, dezvoltare ÅŸi..exploatare! Cu liniuÅ£e clare între ele, iar domnul de la AgenÅ£ia care-a dat licenÅ£a spune: „nu domnule, e numai pentru explorare”. Păi amice, tu nu ÅŸtii să citeÅŸti un contract? Eu am avut contracte semnate cu americanii privind livrarea unor avioane, ÅŸi dacă nu eÅŸti atent, avocaÅ£ii din FranÅ£a sau din America te păcălesc cu aceste fraze ÅŸi cuvinte ÅŸi trebuie să ceri clar definiÅ£ia diverÅŸilor termeni.
Åži-au spus clar. Pentru statul român revine doar ce depăşeÅŸte nu-ÅŸtiu-câte milioane de metri cubi producÅ£ie. Crede cineva că vor depăşi acea producÅ£ie? Niciodată. Or să spună”domnule, ÅŸtii de fapt, dumneata nu eÅŸti în stare să scoÅ£i, zăcământul este sărac” aÅŸa că în loc de 30 de ani, îl vor scoate în 50 de ani ÅŸi nu primeÅŸti niciun leu. ÎÅ£i vei cumpăra gazele tale la preÅ£ul impus de-afară.
Acum, întâmplător, ne ocupăm de surse spaÅ£iale de energie pentru AgenÅ£ia Europeană. A ajuns acum să mă coste energia cât costă energia pe un satelit? Sau pe Lună sau pe Marte? Nu e absurd? Nu se poate ca preÅ£ul energiei pe kilowatt-oră să ajungă la asemenea cote. Atunci înseamnă că vin cu energia de-acolo ÅŸi mi-o instalez acasă, pentru că mi-o amortizez în 20 de ani – dar atenÅ£ie, ceea ce fac durează cel puÅ£in 20 de ani ÅŸi nu mai trebuie să măresc preÅ£ul la energie folosind tehnologie spaÅ£ială- ÅŸi este o întreagă nebunie, pentru că noi ne producem singuri energia aici în Å£ară. Simplu , nu? Trebuie să ne trezim cumva pentru că cineva ne fură „ caÅŸcavalul” de sub noi, cum se spune…
Revenind la grupul infracÅ£ional: aici, dacă interesul este convergent ÅŸi rezultatele duc la faptul că respectivii sunt beneficiarii acestor grupuri, pe mine, expert al Comisiei Europene, dacă văd că există o înÅ£elegere între ei – nu mă interesează ce documente au semnat între ei –  efectul contează, rezultatele. Nu se poate să ai coincidenÅ£e întâmplătoare, vorba americanului. Să ai acest comportament sincronizat, înseamnă că a existat undeva o organizare ca la carte. Åži ce spun eu?
Există un grup infracÅ£ional organizat pentru a ne fura resursele. Dacă ni le-ar fi luat legal, însemna să mă întrebe ÅŸi pe mine ÅŸi pe dumneavoastră, să bată uÅŸor la uşă ÅŸi cum a zis domnul ministru:” măi frate, declarăm la început că investitorii în energie vor da 51% din producÅ£ie pe piaÅ£a românească”. Åži toÅ£i exportă ÅŸi le mai ÅŸi plătim certificatele verzi. Nenorocirea e că aici au mers pe ideea pe care-au avut-o ÅŸi cei de la imobiliare care nu-ÅŸi construiau drumuri, conducte de apă, nu aduceau curent ÅŸi gaze după principiul”las’ c-aduce primăria”.La fel au zis ÅŸi ăştia că transportă pe infrastructura statului. N-au toÅ£i loc pe „Å£eavă”. E prea îngustă!
 

0 836
Anii care urmeaza vor fi unii dintre cei mai grei pentru Romania, din foarte multe considerente, iar in acelasi timp in tara noastra "se fura prea mult", a declarat marti presedintele Curtii de Conturi, Nicolae Vacaroiu, cu prilejul reuniunii Clubului de la Bucuresti, relateaza Agerpres.
Vacaroiu a aratat ca este necesara o autonomie totala pentru Curtea de Conturi, care reuseste sa aduca anual la bugetul de stat aproximativ 700 de milioane de euro in plus.
"Dar suntem departe. Curtea de Conturi are nevoie de autonomie totala, de independenta totala si de ceva surse financiare, pentru ca aparatul singur are o pregatire corespunzatoare si avem o forta umana cu pregatire serioasa si pentru ca e singurul organ care patrunde sub aspectul controlului in primarii in mediul rural", a argumentat presedintele Curtii de Conturi.
Potrivit acestuia, 60% dintre casele si vilele construite nu sunt impozitate, din diferite motive – ori nu e clara situatia terenului, ori nu au autorizatie de constructie. In acest context, fostul premier a pledat pentru identificarea de mecanisme institutionale pentru ca aceia care au furat si au facut bani din aceasta sa-i poata inapoia societatii.
"Pe domeniul achizitiilor situatia este grea si Curtea de Conturi este extrem de exigenta si dura incepand de acum, pentru ca, dupa toate calculele mele, se fura prea mult. (…) Sunt ani grei, e nevoie mai mult decat oricand sa existe un guvern foarte dur si speram ca dupa alegeri sa existe majoritatea parlamentara necesara", a spus Nicolae Vacaroiu, care a adaugat in context ca este necesara totodata revizuirea Codului fiscal, pentru ca are unele inechitati.
"Sunt unele lucruri care te fac sa te intrebi: Domnule, vrei sa sprijini sectorul privat sau vrei sa-l demolezi? Apar tot felul de prevederi subterane, reglementari. Sunt multe de facut", a spus Vacaroiu. El a atras atentia ca "bate la usa" anul 2013 – 2014.
"Dupa parerea mea, vor fi cei mai grei ani ai Romaniei din foarte multe considerente. Faptul ca am intrat pe o guvernanta fiscala pe care o apreciez ca nu avea ce cauta acolo, pana nu-si rezolva statele din zona euro problema, cu o limitare a deficitului bugetar undeva la 1,98 deficit efectiv, care inseamna, fara datoria externa, venituri egal cheltuieli – deci suntem la nivelul anului 2012. Cresterea economica poate duce undeva la 1,5%, tinand seama de baza redusa de la care plecam", a apreciat fostul premier. Presedintele Curtii de Conturi a atras atentia ca Romania are "un mare handicap" – agricultura distrusa.
"O agricultura distrusa in totalitate cu buna stiinta din afara, cu sfaturi aplicate de noi militareste si am ajuns unde am ajuns. O agricultura nu se reface peste noapte. In primul rand, nu mai avem resursa umana, populatia care se ocupa de mediul rural e undeva pe la 70 de ani, nu mai vorbesc de irigatii sisteme", a afirmat Nicolae Vacaroiu, care a reamintit in context ca guvernul pe care l-a condus a investit in sistemele de irigatii si l-a refacut pe cel de la Covurlui, unde acum "nu mai e nimic".
"Din 1996 pana acum a disparut tot", a adaugat fostul premier. Acesta a comentat si faptul ca in trecut cele cinci combinate din domeniul petrolului se ocupau atat cu rafinarea, cat si cu partea de petrochimie, ceea ce permitea scoaterea "rafalelor" de produse de consum imediat, benzina, motorina. "La ora actuala niciun combinat nu mai are parte de petrochimie, am reusit 'performanta' sa le vindem. (…) Acum spunem ca Romania nu mai are resurse", a subliniat Vacaroiu.
Potrivit acestuia, una dintre problemele cel mai greu de rezolvat, care reprezinta chiar "un cartof fierbinte", este suma imensa, de 15 miliarde de euro, rezultata din hotararile judecatoresti irevocabile sub forma de despagubiri in bani pentru fostii proprietari.
De asemenea, fostul premier se intreaba ce se va intampla in 2013, 2014, in conditiile in care credite externe nu se pot face, pentru ca se depaseste deficitul.
Nu in ultimul rand, presedintele Curtii de Conturi a atras atentia asupra pierderilor anuale in valoare de 7 miliarde de euro cu rambursari ilegale de TVA pe facturi false, firme fantoma etc.
Vacaroiu a tinut sa sublinieze ca Romania are o economie subterana dubla fata de cea a Uniunii Europene.
 

0 430
Anii care urmeaza vor fi unii dintre cei mai grei pentru Romania, din foarte multe considerente, iar in acelasi timp in tara noastra "se fura prea mult", a declarat marti presedintele Curtii de Conturi, Nicolae Vacaroiu, cu prilejul reuniunii Clubului de la Bucuresti, relateaza Agerpres.
Vacaroiu a aratat ca este necesara o autonomie totala pentru Curtea de Conturi, care reuseste sa aduca anual la bugetul de stat aproximativ 700 de milioane de euro in plus.
"Dar suntem departe. Curtea de Conturi are nevoie de autonomie totala, de independenta totala si de ceva surse financiare, pentru ca aparatul singur are o pregatire corespunzatoare si avem o forta umana cu pregatire serioasa si pentru ca e singurul organ care patrunde sub aspectul controlului in primarii in mediul rural", a argumentat presedintele Curtii de Conturi.
Potrivit acestuia, 60% dintre casele si vilele construite nu sunt impozitate, din diferite motive – ori nu e clara situatia terenului, ori nu au autorizatie de constructie. In acest context, fostul premier a pledat pentru identificarea de mecanisme institutionale pentru ca aceia care au furat si au facut bani din aceasta sa-i poata inapoia societatii.
"Pe domeniul achizitiilor situatia este grea si Curtea de Conturi este extrem de exigenta si dura incepand de acum, pentru ca, dupa toate calculele mele, se fura prea mult. (…) Sunt ani grei, e nevoie mai mult decat oricand sa existe un guvern foarte dur si speram ca dupa alegeri sa existe majoritatea parlamentara necesara", a spus Nicolae Vacaroiu, care a adaugat in context ca este necesara totodata revizuirea Codului fiscal, pentru ca are unele inechitati.
"Sunt unele lucruri care te fac sa te intrebi: Domnule, vrei sa sprijini sectorul privat sau vrei sa-l demolezi? Apar tot felul de prevederi subterane, reglementari. Sunt multe de facut", a spus Vacaroiu. El a atras atentia ca "bate la usa" anul 2013 – 2014.
"Dupa parerea mea, vor fi cei mai grei ani ai Romaniei din foarte multe considerente. Faptul ca am intrat pe o guvernanta fiscala pe care o apreciez ca nu avea ce cauta acolo, pana nu-si rezolva statele din zona euro problema, cu o limitare a deficitului bugetar undeva la 1,98 deficit efectiv, care inseamna, fara datoria externa, venituri egal cheltuieli – deci suntem la nivelul anului 2012. Cresterea economica poate duce undeva la 1,5%, tinand seama de baza redusa de la care plecam", a apreciat fostul premier. Presedintele Curtii de Conturi a atras atentia ca Romania are "un mare handicap" – agricultura distrusa.
"O agricultura distrusa in totalitate cu buna stiinta din afara, cu sfaturi aplicate de noi militareste si am ajuns unde am ajuns. O agricultura nu se reface peste noapte. In primul rand, nu mai avem resursa umana, populatia care se ocupa de mediul rural e undeva pe la 70 de ani, nu mai vorbesc de irigatii sisteme", a afirmat Nicolae Vacaroiu, care a reamintit in context ca guvernul pe care l-a condus a investit in sistemele de irigatii si l-a refacut pe cel de la Covurlui, unde acum "nu mai e nimic".
"Din 1996 pana acum a disparut tot", a adaugat fostul premier. Acesta a comentat si faptul ca in trecut cele cinci combinate din domeniul petrolului se ocupau atat cu rafinarea, cat si cu partea de petrochimie, ceea ce permitea scoaterea "rafalelor" de produse de consum imediat, benzina, motorina. "La ora actuala niciun combinat nu mai are parte de petrochimie, am reusit 'performanta' sa le vindem. (…) Acum spunem ca Romania nu mai are resurse", a subliniat Vacaroiu.
Potrivit acestuia, una dintre problemele cel mai greu de rezolvat, care reprezinta chiar "un cartof fierbinte", este suma imensa, de 15 miliarde de euro, rezultata din hotararile judecatoresti irevocabile sub forma de despagubiri in bani pentru fostii proprietari.
De asemenea, fostul premier se intreaba ce se va intampla in 2013, 2014, in conditiile in care credite externe nu se pot face, pentru ca se depaseste deficitul.
Nu in ultimul rand, presedintele Curtii de Conturi a atras atentia asupra pierderilor anuale in valoare de 7 miliarde de euro cu rambursari ilegale de TVA pe facturi false, firme fantoma etc.
Vacaroiu a tinut sa sublinieze ca Romania are o economie subterana dubla fata de cea a Uniunii Europene.
 
Numarul: 7502 | Data: 2024-11-01


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT