Castelul Plesa ar putea fi restaurat Castelul Plesa din localitatea mehedinteana Obarsia de Camp, construit in 1892 de boierul Gheorghe Plesa, in stilul palatelor de pe Valea Loirei, din Franta, este la un pas de a deveni ruina.
In 25 februarie 2004, acest monument neoclasic, aflat pe lista de patrimoniu, cu 50 de incaperi, pictat de zeci de pictori din intreaga lume, cu scari de lemn sculptate, cu oglinzi venetiene, semineu si o instalatie de termoficare unica in Romania acelor ani, a fost concesionat pe o perioada de 49 de ani, la o licitatie organizata de primaria comunei Obarsia de Camp, omului de afaceri belgian Michel Cappellen.
“Prin contract, acesta s-a obligat sa renoveze cladirea. Din pacate, pana la aceasta data nu a efectuat nici o lucrare, din care cauza castelul este in pericol sa se naruiasca”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, primarul localitatii, Florea Stanaia.
In opinia acestuia, autoritatile locale trebuie sa demareze procedurile de reziliere ale contractului de concesiune, astfel incat aceasta capodopera arhitecturala a stilului neoclasic sa fie salvat.
“Vom propune Ministerului Culturii si Consiliului Judetean Mehedinti un parteneriat pentru restaurarea castelului Plesa si, eventual, introducerea lui in circuitul turistic European”, a precizat Stanaia.
De asemenea, suprafata de teren de 42 de hectare concesionata belgianului, pe care acesta intentiona sa amenajeze cel mai mare teren de golf din Europa, va fi preluat de Consiliul Local si transfomat, eventual, in izlaz comunal.
Castelul de Obarsia de Camp a fost construit de Gheorghe Plesa, intelectual cu studii de drept in Franta, unde la 90 de ani a si murit, nelasand in urma vreun urmas. El ar fi folosit banii, pe care tatal acestuia, cojocar de meserie, ii furase de la un turc care strangea birurile in zona. Lucrarile au demarat in timp ce Gheorghe Plesa era indragostit de o frantuzoaica frumoasa careia, pentru ai intra in gratii, i-a promis un castel, intrucat palatul nu avea toalete interioare, aceasta ar fi rupt logodna cu Plesa, iar castelul a ramas parasit.
Dupa 1948, acesta a devenit sediul unui SMT si a fost abandonat in 1971. In acea perioada, piesele decorative si de arta din castel au disparut fara urma.

Se cunoaste ce valva si cate discutii a starnit chestia cu marirea salariilor in sistemul educational. Cele 50% acordate au aprin focuri mocnite sub spuza neagra a intereselor politice, cu toate ca majorarea a fost votata cam de intreaga asistenta, probabil ca sa aiba ce toca mai apoi, se poate banui …ce?
Si se cunoaste si iubirea dintre primarul Brasovului, George Scripcaru, si seful Consiliului Judetean, Aristotel Cancescu, precum si dragostea ce si-o poarta formatiunile politice din care fac parte cei doi.
Si ca sa nu se stinga focul acestor iubiri, schimburile de focuri verbale, cu gloante de acuze, se desfasoara perfect si ca in curtea gradinitei.
Astfel, pedelistul primar Scripcaru, ca om care s-a sacrificat, trecand muntii ca sa faca ordine in Brasov, il acuza pe penelistul sef al judetului – in particular director de mini-gradina zoologica – precum ca de aia nu are bani sa le dea celor din invatamant pentru ca cel din urma i-ar fi papat prin alte parti.
Omul cu judetul insai-o intoarce elegant, ca la volei, ping-pong si alte sporturi peste plasa, aratand ca banii pentru aceste slarii marite nu trec prin vistieria sa (profesionala), asa ca nu trebuie sa fie acuzat ca ar fi mancat usturoi. Ba din contra, Cancescu il acuza pe Scripcaru ca s-a lacomit prea mult la cazanul cu gogosi si i s-a aplecat, daca nu stie ca banii despre care este vorba vin, de la Ministerul Invatamantului, cu destinatie precisa, picand din respectiva punga nici cat pentru o ceapa degerata.
Inclin, in cazul de fata, sa-i dau dreptate presedintelui CJ, cunoscand si atmosfera, si logica, si nivelul spiritual care domnesc prin cele doua formatiuni politice.
Este pacat insa ca, nici pe plan local si spre folosul comunitatii, vrajba de la Centru nu e stinsa, fiecaruia parandu-i-se ca celalalt fura mai mult si nu-ilasa si lui destula carnita pe ciolan.
Cand se va termina oare porcaria asta?

Dan Bota

De cand se cunoaste ?
Se pare ca razesii lui Stefan cel Mare habar nu aveau de mamaliga cu branza si ceapa, pentru ca inca nici nu aparuse in Europa. Chiar daca unii cred ca mamaliga este alimentul traditional al taranilor romani inca din cele mai vechi timpuri, veti vedea ca nu este asa
Porumbul isi are originea in America Centrala. Exista indicii ca planta era chiar venerata de vechile popoare de acolo. Aztecii credeau ca boabele de porumb le-au fost trimise de Soare si al cultivau aproape de case. Era folosit nu doar ca aliment, ci si la ceremoniile oficinle. In localitatea Cuzco exista un templu inchinat zeului porumbului, unde se aflau 12 vase de argint pline cu boabe de porumb si o planta de porumb in marime naturala, confectionata din aur si argint. Se povesteste ca primii europeni care au vazut porumbul acolo au fost marinarii lui Columb in 1492, si cum ei se credeau in Indii, l-au numit „grau de India”. Planta a fost adusa in Europa dupa inul 1500 si a fost initinl cultivata in Spania, motiv pentru care i s-a spus „grau de Spania”. Mai tarziu, a fost introdusa de turci si in Europa de Est si a fost denumita „grau de Turcia”. De altfel, in unele zone din tara noastra se pastreaza si astazi o denumire apropinta de cea turceasca.
Utilizari diferite ale porumbului
Porumbul a fost nu doar intens folosit, ci si mult cercetat. Potrivit acestor cercetari, s-a descoperit ca este bogat in acizi grasi, vitaminele A, B, C si E si in saruri minerale precum magneziu, fosfor, potasiu si fibre. Chiar fara a sti ca e un aliment atat de complex, gospodinele l-au folosit mereu in fel de fel de preparate, pentru ca este hranitor, usor de digerat si gustos.
 Cele mai simple preparate sunt: stuletii fierti, copti in spuza, serviti calzi, cu sare. Pentru reusita preparatului trebuie alesi stiuletii cu bobul crud, inainte de maturizare.
 Dupa maturizarea boabelor, dupa recoltare si uscare, acestea nu se mai pot minca sub forma descrisa mai sus. In unele zone din Ardeal iarna se facea o fierura din boabe cu zahar ( ca un compot). Cocenii se folosesc ca furaj (ca atare sau macinate la diferite granulatii, inclusiv in amestecuri) sau se trinsforma in faina utilizata larg in alimentatie. Faina, dupa cat este de fin macinata, se foloseste ca amidon (cunoscuta sun nemele de Zeamil), la unele creme si la prepararea industrinla a pufuletilor, malai simplu ori grisat, materin prima pentru mamaliga. Daca boabele de porumb se macina mai mare, produsul se numeste pasat, folosit la pregatirea sarmalelor cu specific ardelenesc (pot fi si de post si de dulce daca contin costita prejita).
 Invelisul stiuletilor, panusele, se folosesc la impletit obiecte artizanale sau chiar papuci de casa, considerati foarte buni pentru activarea circulatiei periferice.
 Strujenii de porumb tocati sunt folositi ca furaj, stiuletii goliti de boabe drept combustibil solid sau ca dopuri pentru damigenele cu vin si tuica.
 Matasea de porumb are utilizari in medicina populara. Chiar si copiii de la tara folosesc porumbul, ca jucarii rustice. Mai nou, am vazut decoruri pentru Craciun s-au facut din panuse.
Leacuri populare
• Porumbul este un leac popular si are multe intrebuintari terapeutice si cosmetice.
• Aliment bogat in fibre, porumbul regleaza tranzitul intestinal.
• Uleiul de porumb impiedica cresterea colesterolului in sange cu conditin sa nu fie dublu rafinat. Doza este de doua linguri inainte de masa, dimineata si seara.
• Pentru combaterea unor umflaturi cauzate de retentia de apa in tesuturi se folosesc stiuleti proaspeti de porumb: dupa ce au fost inlaturate boabele, se fierb cam o ora, se racoreste lichidul se strecoara si se tine la rece, consumand din el, vreme de o saptamina, doua, trei cani pe zi.
• Ca diuretic, dar si pentru o echilibrare generala a functiilor rinichiului, se foloseste infuzia din matase de porumb, indulcita cu miere.
• Malaiul fin poate fi folosita in cazul intepaturilor de insecte, amestecata cu apa, dar si in cosmetica, pentru curatarea tenului prin exfoliere.
• Catifeleaza si ambunatateste circulatan locala, prevenind in buna masura aparitia cuperozei.

Tara noastra a intrat in randul tarilor care produc combustibil bio. Prima fabrica de bioetanol din Romania a fost pusa in functiune la Braila, in urma cu cateva zile. Unitatea a trecut cu succes de probele tehnologice si urmeaza sa inceapa efectiv productia la intreaga capacitate, de 30 tone/zi, dupa incheierea campaniei agricole de toamna si definitivarea legislatiei privind obligativitatea aditivarii benzinei. Investitia, in valoare de 5 milioane de euro, apartine firmei Marex SA Braila.
Fabrica utilizeaza ca materie prima porumb si alte cereale disponibile iar conducerea firmei da asigurari ca folosirea produselor agricole pentru obtinerea combustibililor bio nu va genera o criza pe piata alimentelor. “Potentialul agricol al tarii si al judetului Braila poate sa asigure o productie suficienta, atat pentru domeniul alimentar cst si pentru cel al bio combustibililor”, declara Marin Moraru, directorul Marex. Este vorba despre 100 tone de cereale pe zi, porumb sau grau furajer, deci 35.000 tone pe an, la actuala capacitate de productie. Bioetanolul este un combustibil ecologic, formula chimica fiind aceeasi cu cea a alcoolului etilic gasit in bauturile spirtoase. Bioetanolul reprezinta o alternativa la benzina, utilizarea lui avand darul de a reduce emisiile de gaze nocive ce genereaza efectul de sera. Conform normelor Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2009, operatorii economici din Romania vor putea introduce pe piata doar benzina cu continut de bioetanol de 4,5-5% in volum, urmand ca, de la 1 ianuarie 2010, procentul sa creasca treptat, tinta fiind 20%, in 2020. Din datele statistice reieste ca, in Romania, se consuma anual circa 5 milioane de tone de benzina, ceea ce inseamna ca, in aceasta prima faza, cand benzina trebuie sa contina 5% bioetanol, ar fi nevoie, la nivel national, de circa 350 milioane de litri pe an, deci o productie zilnica de 1 milion de litri.

Tigari si cafea in valoare de 10.000 de euro au fost furate din depozitul de marfuri al Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale (DJAOV) Satu Mare cu complicitatea agentului de paza al institutiei.
Conform unui comunicat de presa al Inspectoratului de Politie al judetului Satu Mare, politia a fost sesizata ca in perioada 3-6 octombrie, persoane necunoscute au patruns prin spargerea geamului in depozitul de marfuri al DJAOV Satu Mare.
In urma cercetarilor efectuate de lucratorii Biroului Investigatii Criminale din cadrul Politiei municipiului Satu Mare s-a stabilit ca furtul a fost comis in dupa amiaza zilei de 5 octombrie, de catre Constantin P., de 29 ani si Maria P., de 35 ani, care, cu complicitatea agentului de paza Ioan S., de 55 ani, aflat in serviciu, au sustras tigari si cafea in valoare de 10.000 euro.
Fapta a fost savarsita ca urmare a unei intelegeri prealabile, Constantin P. si Maria P. promitandu-i lui Ioan S. suma de 1.500 lei in schimbul facilitarii furtului.
Prejudiciul a fost recuperat integral, iar autorii sunt cercetati in stare de retinere, primii doi pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, iar al treilea pentru complicitate la furt calificat, urmand a fi prezentati Parchetului de pe langa Judecatoria Satu Mare si instantei de judecata cu propunere de arestare preventiva.

In localitatile Valcele, Araci si Baraolt, de la granita judetelor Covasna si Brasov, autoritatile vor realiza controale frecvente in comunitatile de rromi.
Motivul pentru care s-a decis intreprinderea acestei actiuni este numarul mare de sesizari venite din partea localnicilor, care se plang de furturi din gospodarii.
Pentru ca este toamna, multi dintre oamenii gospodari se pregatesc de strangerea recoltei pentru care au muncit o vara intreaga. Se pare ca acestia nu prea au ce sa mai stranga pentru ca hotii au dat iama in avutul lor si i-au lasat fara multe dintre bunurile agonisite.
Potrivit reprezentantilor prefecturii Covasna, in localitatile respective s-ar fi format grupuri care fura fier vechi, animale sau produse agricole.
Anul trecut, in Valcele, Politia a dublat efectivele in comuna, din cauza unor tensiuni dintre rromi si localnici, provocate de furturile de pe terenurile agricole.
Cea mai mare comunitate de rromi din judet se afla in satul Araci, unde peste 70% din populatie este de etnie rroma.

Pentru ca viata m-a rablagit si viteza maxima, cand umblu per pedes, este de doi kilometri la trei ore, ma vad deseori obligat sa scormonesc prin buzunare pentru a plati taxiul pe care sunt obligat sa-l iau cand distanta de la statia mijloacelor de transport in comun si destinatia finala este oarecum mare.
Niste obligatii – treaba mea de care – m-au facut sa trebuiasca sa merg cam vreo zece zile, aproape la rand, o anumita distanta. Cu taxiul. M-am urcat in taxiuri care aveau afisat pe portiera acelasi pret, ori de cate ori am folosit acest mijloc de transport care, si la Brasov, se gaseste din abundenta.
Repet: fix aceeasi distanta.
La inceput am platit cat zicea „birjarul” ca bate ceasul. Dupa cateva curse am inceput sa ma cam mir. Apoi am cazut pe ganduri. De ce?
Pentru ca, de fiecare data, am platit alt pret pentru aceeasi cursa. Si ce m-a mirat mai mult a fost faptul ca diferente au aparut si cand singurul stop de pe traseu l-am prins pe verde.
Cum naiba sa nu te miri cand la o cursa dai o anumita suma, iar la alta scoti din buzunar cu 1,80 lei mai mult, pe acelasi traseu? Si la fiecare asemenea cursa a aparut alta suma pentru aceeasi distanta.
Daca acest articol va fi citit si de vreun responsabil cu mersul vietii prin urbea noastra, poate ii va da putintel de gandit si, ca urmare, va apasa pe butonul care sa lamureasca situatia. Poate se va pune si el, cateva zile la rand, sa parcurga aceeasi distanta cu acelasi tarif afisat pe portiera, fara sa-si decline identitatea, sau isi va pune subalternii sa faca acest lucru.
Sau poate va cere politiei economice, dar tot pe blatescu, sa verifice acele ceasuri – sau cum se numesc ele – pentru a gasi cauza acestor diferente.
Caci este inadmisibil cele ce se petrec „la mica ciupeala”. Si este si ciudat fenomenul si, pe deasupra, inadmisibil. Nu ajunge cat ne ciugulesc impozitele si preturile? Nu ajunge ca mioritica natura se innegreste in defavoarea noastra? Chiar trebuie sa furam si sa furam pana nu mai stim sirul hotiilor?
Concluzia ramane doar una: autoritatile, ca de aceea sunt platite din buzunarele noastre, sunt chemate sa-si faca treaba si sa stearga din viata noastra – chestia cu taxiurile nu este unicat in cotidianul nostru – ceea ce proverbul explica clar: azi un ou, maine un bou.

Dan Bota

Firma Bechtel a intrat in colimator, ocupand primele pagini ale ziarelor cu tot felul de stiri legate de activitatea sa din Romania care s-a dovedit a fi mai mult sau mai putin ortodoxa.
Principala problema este legata de randamentul dat de firma americana care lucreaza intens la construirea vestitei autostrazi Transilvania, reusind contraperformanta de a face 6 kilometri in aproximativ patru ani de zile.
Se pare ca lucrurile nu se linistesc deloc, iar apele devin din ce in ce mai tulburi pentru managerii acestei firme.
Problema actuala cu care se confrunta acestia este legata de forta de munca. Firma Bechtel a optat pentru muncitori din afara tarii in care isi desfasoara activitatea. Pe scurt, acestia i-au preferat pe turci in detrimentul romanilor. Si astfel pornesc zvonurile si controversele.
Zeci de angajati romani ai firmei Bechtel acuza, intr-o scrisoare trimisa Companiei de Autostrazi, ca sunt discriminati de firma turca Enka, partener Bechtel. Turcii fura si fac un lucru de zece ori, dar tot prost, spun muncitorii.
Desi autostrada Bechtel mai are mult pana va fi terminata, muncitorii romani spun ca au ajuns la capatul rabdarii.
Mai multe zeci de muncitori romani de la autostrada Transilvania au trimis recent Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) o scrisoare in care firma turceasca Enka, subcontractor al firmei Bechtel, este acuzata ca ii discrimineaza, ca angajatii acesteia fura banii publici si ca aplica romanilor tratamente jignitoare.
Scrisoarea, trimisa de „colectivul de angajati ai companiei de autostrazi Bechtel, punctul de lucru Chiridis-Bihor si Savadisla-Cluj, oameni cu buna-credinta si frica de Dumnezeu, fara ganduri nationaliste sau sovine“, nu este semnata, cei care au redactat-o afirmand ca ar risca sa fie „dati afara fara drept de apel“.

Prima stana construita in Harghita dupa standardele europene a fost inaugurata, luni, in apropierea localitatii Tulghes, din nordul judetului, intr-o zona izolata.
Stana moderna a fost construita pe un teren pus la dispozitie de Consiliul Local Tulghes si se afla intr-o zona muntoasa, la cativa kilometri de sat. Constructia dispune de apa curenta, conducta de evacuare, platforma pentru aparat de muls, incaperile au gresie si faianta, iar ciobanii vor avea la dispozitie chiuvete si cabine de dus. Totul a fost gandit in asa fel incat sa se respecte conditiile de igiena si un circuit de productie corespunzator.
Oamenii sunt extrem de mandri de realizarea lor si abia asteapta ca la primavara sa inceapa sa o foloseasca.
Seful Departamentului de Dezvoltare Rurala, de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Harghita, Vasile Juravle, a declarat ca ridicarea acestei stane face parte dintr-un proiect de combatere a saraciei in zonele montane, intitulat “Paseaza darul” si derulat de Asociatia crescatorilor de animale din Tulghes, cu sprijinul Fundatiei americane Heifer Project International si a Asociatiei Agricultorilor de Munte “Dorna”.
In prima parte a proiectului, 15 gospodarii din Tulghes au primit cate zece oi si un berbec, iar crescatorii au obligatia ca in urmatorii trei ani sa ‘paseze’ la alti gospodari alesi de asociatie toti mielute.
Prima ‘pasare’ a unui numar de 60 de mielute a avut loc deja in luna mai si urmeaza ca in octombrie sa aiba loc o operatiune similara. Specialistii spun ca, in acest fel, se creeaza un nucleu de ovine cu caracteristici biologice de calitate ridicata si se incurajeaza cresterea animalelor in zona. De altfel, in stana europeana vor ajunge, la primavara, oile pe care le cresc cei implicati in proiect, pe care ciobanii le numesc deja “europenele”.
Deocamdata, cei implicati in realizarea acestei stane moderne sunt preocupati de instruirea ciobanilor, urmand ca pe timpul iernii acestia sa participe la cursuri si sa invete sa foloseasca platforma de muls, dar sa se familiarizeze si cu notiuni legate de igiena furajelor si a laptelui.
Proiectul de combatere a saraciei in zonele montane s-a bucurat de succes in Harghita, mai multe localitati din judet manifestandu-si deja interesul pentru acesta.

Nelu Roman, cel care a obtinut de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) brevetul de inventator al microsalinei artificiale de suprafata, a declarat marti, intr-o conferinta de presa, ca i-a fost furata inventia.
Inventatorul Nelu Roman si medicul specialist fizioterapeut Calin Dorgo, care a efectuat un studiu cu privire la beneficiile acestei inventii asupra starii de sanatate a populatiei, au sustinut, marti, ca microsalina de suprafata este prima inventie de acest gen din lume, fiind brevetata de OSIM dupa ce au fost efectuate verificarile necesare pentru a se stabili daca a mai fost brevetata vreodata o astfel de mini-salina.
Cei doi au aratat ca, la putin timp dupa ce au facut publica inventia si au inaugurat la Targu Mures prima salina de acest tip, atat in tara, cat si in afara au aparut numeroase microsaline de suprafata.
”Nefiind docti in a vinde un produs, am facut o lansare pompoasa, unde fiecare a vazut tot si a luat de acolo. Nu am stiut sa ne protejam acea inventie. Domnul Roman a avut multe deceptii, pentru ca s-a raspandit in tara fara sa ni se ceara dreptul” – a spus dr. Dorgo.
El a aratat ca, in ciuda avertismentelor date, a devenit un fenomen national, pentru ca salina s-a “clonat” in cel putin 16 orase mari, cu peste 50.000 de locuitori, unde este extrem de rentabila pentru investitori, deoarece isi amortizeaza investitia in maximum un an si jumatate.
”Sunt 15-16 orase de care stim noi, care au aparut pe Internet si in ziare, dar probabil sunt mai multe. Si in Ungaria sunt in vreo 5-6 orase. Inventia noastra targumureseana s-a raspandit in lume. Am cautat sprijin in cei doi ani si jumatate de la oameni politici sau oameni de afaceri, dar nu am obtinut”- a afirmat dr. Calin Dorgo.
Cei doi spun ca au tergiversat un timp actionarea in judecata a celor care le-au furat ideea intrucat au fost amenintati inclusiv cu lichidarea fizica.
Nemultumit de furtul ideii, dar si de nerealizarea parametrilor medicali pe care trebuie sa-i respecte o microsalina de suprafata, cum ar fi salinitatea, umiditatea, temperatura si ionizarea, Nelu Roman a dat in judecata 19 societati si firme din Oradea, Arad, Sovata, Reghin, Baia Mare, Turda, Cluj Napoca etc.
Roman sustine ca afaceristii i-au furat ideea, insa nu au reusit sa ii fure si cea de-a doua inventie, care e strans legata de prima, si anume adezivul special cu care sarea poate fi lipita pe orice perete, fara ca aceasta sa actioneze in vreun fel asupra suprafetei.
Prin metoda “ROMAN”, tavanul microsalinei este acoperit cu stalactite saline iar peretii sunt placati cu bulgari de sare, fixati unul de celalalt prin acel adeziv special, a carui compozitie este pastrata secreta de inventator.
‘Suntem dezamagiti ca nu s-au respectat niste normative ale OSIM, am actionat in justitie firme si societati care au deschis ilegal saline in tara noastra. Suntem multumiti ca s-au raspandit si sunt accesibile oamenilor, dar dorinta noastra este sa clonam intai in tara noastra aceasta salina de suprafata, care sa respecte normele medicale, pe langa unitatile sanitare, salile de fitness, salile de sport’ – a precizat dr. Dorgo.
Procesele se afla pe rolul instantelor, dar pana la finalizarea lor, Nelu Roman si Calin Dorgo au solicitat Ministerului Sanatatii, in urma cu un an, includerea terapiei cu aerosoli salini in sistemul national de asigurari de sanatate, cu prezentarea avantajelor pe care salinele de suprafata le ofera in comparatie cu cele de adancime.
Desi la Targu Mures s-a deplasat un specialist fizioterapeut de la Ministerul Sanatatii, metoda de recuperare propusa de Nelu Roman nu a fost deocamdata inclusa in sistemul national de asigurari de sanatate, care ar permite fiecarui asigurat sa beneficieze gratuit de cure in mini-saline.
Cei doi sunt convinsi, pe baza rezultatelor obtinute pana in prezent, ca tratarea bolilor respiratorii cu ajutorul salinelor de suprafata este mult mai ieftina si mai accesibila populatiei.
Nelu Roman si-a inscris inventia la OSIM la sfarsitul lui 2005 iar in luna iulie 2008 a primit brevetul pentru inventie, care certifica valoarea terapeutica a salinei de suprafata asupra maladiilor respiratorii.
Roman a spus ca de 40-50 de ani functioneaza terapia maladiilor respiratorii, gen astm, bronsita astmatiforma, infectii cronice la copii etc. in salinele de la Turda, Praid, Slanic Prahova si Slanic Moldova, dar in conditii destul de vitrege, intrucat e frig, intre 7 si 15 grade.
”Trebuie sa ramai 4 ore la adancime destul de mare, unde poate interveni fobia adancurilor, claustrofobia, iar umiditatea, temperatura si salinitatea sunt reglate de natura. La suprafata noi reglam conditiile, parametrii terapeutici pe care-i dorim. Dupa 5-6 ani am ajuns la conditiile ideale si optime pentru a vinde aer sarat, si nu dulce, cum fac unii care abia acum vand aceasta idee. Avantaj de timp si bani. Prin existenta salinei de suprafata omul nu mai pleaca la Praid o singura data pe an, ci poate face tratamentul de 6 ori, il costa mai putin timp si bani” – a explicat Nelu Roman.

Doua partide si-o adunatura, asta ar fi in opinia premierului politica romaneasca. Din pacate, e doar o adunatura care si-a cam batut joc de romani. Daca ne uitam in urma, vedem ca de fapt totul a fost incropit cu mare arta, astfel incat lumea sa creada in pluripartitismul romanesc. S-a infiintat rapid FSN care i-a adunat laolalta pe toti cei dornici de putere, creaindu-le scena unde sa-si jpace rolul de salvatori ai neamului. Pentru a nu se spune ca n-avem opozitie, aceeasi mestesugari au pus la cale reinfiintarea partidelor politice interbelice: Partidul National Liberal si Partidul National Taranesc, acesta din urma fiind impopotonat cu apelativul crestin si democrat, nu care cumva sa se piarda din electorat. O parte destul de mica a romanilor s-a lasat fascinata. Nu ca n-ar fi meritat Coposu atasamentul unor oameni. Dar n-au meritat oameni batjocura pusa la cale. Un domn din aceia care inainte de revolutie faceau sa tremure asfaltul pe care calca, s-a varat urgent in PNTCD avand informatii despre valizele cu bani trimise din SUA (declaratia ii apartine si este autentica). S-a lasat aproape linsat in Moldova iliesciana, doar pentru a fi pe faza la imparteala. Pana cand sponsorii, de buna credinta, s-au prins de joc, o multime hulpava de baieti mai mult sau mai putin destepti, dar foarte informati, au supt la greu. Printre ei si omul de care va vorbeam, care, avand in vedere niste echivalari de studii, acum o face pe avocatul. E doldora de sunci si aur si nu cred ca din avocatura. Fosti turnatori s-au bagat in partidele istorice si au facut asa de mult tam-tam cu lustratia ca mai-mai sa-I credem. Apoi am inceput sa aflam ca ala e turnator, si ala si ala… Pana si finutul Balaceanu Stolnici a dat “note”. Repet, nu mi se pare atat de grav ca au facut compromisuri, uneori pentru supravietuire, cat mi se pare de gretos ca au incercat sa minta si nu si-au asumat trecutul.
Cand n-a mai sosit nimic de supt, PNTCD a disparut in neant. Tot asa a disparut si puzderia de partide infiintate pentru a creea iluzia de pluralism, pentru a exploata orice optiune cat de fantezista a romanului in materie de alegeri, astfel incat toti ciudatii sa acceada in structurile de conducere.
Cand n-a prea mai ramas nimic de furat, de impartit, de agitat, s-au inchegat patru formatiuni, a caror disparitie nu poate fi dirijata intrucat am deveni ca nenimeni, iar aparentele trebuie salvate: avem PSD, PNL, PD-L alias adunatura de care vorbea Tariceanu, UDMR plus 2-3 partide mai mici, in stand-by, pana la ordine.
Toate cele trei partide din frunte, PSD, PNL si PD-L, incearca sa fie partidul unic, toate cele trei au platforme aproape identice, toate vor sa ne bage binele pe gat cu lingurita. Toate trei, aceeasi adunatura.

Bianca Sorescu

Nu am retinut numele din buletin al cauzatorului de doliu seminational,dar stiu ca parca era poreclt „Caiac” sau alta ambarcatiune asemanatoare.
In schimb ma bucura tambalaul care s-a iscat cu impuscarea si inmormantarea acestui cap al lumii interlope,doar s-or trezi,in sfarsit,si autoritatile,pentru a frana activitatea acestor mafii autohtone,ajunsa la limita suportabilitatii cetatenilor care vor sa-si duca traiul in conditii normale,sa-si poata plimba linistiti copiii si nepotii pe strada,sa se poata saruta in tihna in atmosfera parcurilor,sa-si poata desfasura treburile in conditii normale,in sfarsit,sa nu se simta imbranciti la orice pas din viata.
In legatura cu acest caz apare intrebarea fireasca:ce a dus la aceasta stare de lucruri?
In primul rand (dez)organizarea institutiilor de paza si asigurare a ordinei in stat.
Comportamentu acestora vizavi de fenomenul tip Mafie de la noi arata ca,in cadrul acestor institutii,nu functioneaza cei mai competenti angajati,ci,in parte,niste mascarici care mai dau de banuit,pe deasupra,de complicitate cu mafiotii,pana la cele mai inalte niveluri ale structurilor.
Apoi pot fi numite ca vinovate si legile,prea blande in comparatie cu gravitatea faptelor,legi care ii favorizeaza pe marii infractori in numele drepturilor omului.
Pai cum naiba,daca esti organ de ordine cinstit si il stii pe X sau Y ca-i hotz,talhar etc.,si mai ai si ceva dovezi,de ce nu ii dai la cap si te lauzi doar cu prinderea lui Ghita la furat de gaini?
Oare trebuie creata si la noi o organizatie care sa lucreze cam inafara legilor actuale si sa-i extermine pe mafiotii stiuti prin directa impuscare,ca la o vanatoare de lupi?Caci asta ar fi cea mai viabila metoda de a face sa dispara gastile sfidatoare de normal.
In ce priveste adunatura de fetze „simandicoase” de la Craiova,mai lipeau Basescu,Tariceanu si reprezentantii partidelor politice ca totul sa se transforme in doliu national.
Si cine a autorizat desfasurarea unui cortegiu atat de numeros,blocand jumatate dintr-un oras destul de mare si important pe harta tarii?S-au promis masuri forte,cu implicarea a numeroase trupe,printre care si din cele speciale,dar rezultatul a fost ca acestea,insuficiente numeric si dormitand de-anpicioarelea pe traseul cortegiului,au permis petrecerea unor incidente inafara intelesului acestui moment si chiar agresarea reprezentantilor mass-media.
Intr-un adevarat stat de drept un asemenea tacam nu este permis la masa natiunii,asemenea manifestari fiind refuzate chiar si numai ca idee.
Dar la noi ca in fostul imperiu centrafrican si prin zona lui Mobutu si a bananelor.
Daca as fi mai flexibil in ani as pune mana pe o mitraliera si as sti ce sa fac cu ea,asumandu-mi toate riscurile asa-zisei nerespectari ale drepturilor omului,in asemenea cazuri.
Iar mamaligile care conduc linistea tarii ar fi cazul ori sa intoarca foaia,ori sa-si dea demisia in regim de urgenta,lasand loc altora mai capabili,pe care sa stim si noi de ce ii platim.

Dan Bota

Surse din Politie atentioneaza asupra recrudescentei furturilor din buzunare,in contextul in care caldurile din acest anotimp impun o imbracaminte cat mai decent-sumara.
In aceste conditii banii,in portofel sau „vrac”,nu prea au unde sa fie ascunsi de hotii din buzunare,acestia obtinand o prada usoara mai ales prin locurile aglomerate, cum ar fi pietele agroalimentare,marile magazine sau mijloacele de transport in comun, ca sa dau cele mai la indemana exemple.
Modul de actiune al hotilor este destul de simplu:rareori actioneaza singuri,de obicei lucrand in grup de doi sau trei,eventuala prada pasandu-si-o unul altuia,de parca ar fi la furat pepeni.
In locurile aglomerate – este vorba de situatii in care se cumpara – hotii il inconjoara pe cel filat ca are „furnicute” si, in timp ce unul il inghesuie putintel dintr-o parte, altul,cu o haina pe brat (sau o punga mai mare din plastic),in cealalta parte,incearca sa dea lovitura.Al treilea fileaza imediata apropiere si sta sa primeasca pasat „mortul”, adica ce a „umflat” cel cu bratul mascat,pentru a o intinde cu dovada.
Cam acelasi scenariu se aplica si prin autobuze.
Politia sfatuieste ca banii sa fie purtati in locuri cat mai ferite,in cantitatile strict necesare.Femeile sunt sfatuite sa poarte banii,daca au sutien,in el si fara jena,iar
barbatii intr-unul din buzunarele din fata ale pantalonilor.
Politia,chiar daca cunoaste marea majoritate a hotilor din buzunare,roaga sa fie scuzata daca nu poate sa-i bage la „mititica”,pentru ca,daca nu-i prinde pe faptasi in flagrant,treaba are valabilitatea zero.Iar hotii au ajuns sa fie atat de bine organizati, incat este greu de realizat flagrantul.
In acest sens Politia roaga opinia pulica sa participe activ in caz de semnalizare a unor furturi.Este drept,in limita posibilitatilor fizice si a curajului din fiecare.Caci hotii din buzunare,la caz ca se vad incoltiti,sunt in stare sa apeleze chiar si la arme albe. Dar,colaborand organele de ordine su opinia publica,se spera ca acest fenomen sa fie cat mai mult diminuat in efect.

Dan Bota

Daca circulati frecvent prin Ghimbav, probabil ca v-ati obisnuit cu monstruozitatea de beton crescuta din asfaltul soselei ce traverseaza orasul. Cei care n-au mai trecut de mult prin Ghimbav ar face bine sa n-o faca in timpul noptii. Pentru ca s-ar putea sa-si rupa masina sau, mai rau, sa nu scape teafar din traversarea urbei. Pe portiunea de iesire spre Codlea, in locul liniei continue ce separa cele doua benzi pe sens a aparut un rond prelung din borduri de beton. Ca si cand n-ar fi fost de-ajuns ca fura mult mai mult decat o linie dubla continua din latimea soselei, bordurile nu sunt dispuse in linie dreapta. Din cand in cand, demarcatia de beton dintre sensuri face o bucla, latindu-se brusc si ingustand carosabilul la cate o banda si jumatate pe sens. Chiar si in timpul zilei, inovatia poate induce in eroare soferii masinilor care circula pe banda a doua, pe care linia sinuoasa de beton ii poate proiecta oricand in autoturismele de pe banda intai, in zonele in care soseaua se ingusteaza fara nici o logica si avertizare. Asemenea incidente au sanse mult mai mari sa se intample pe timp de noapte, cand nici macar un marcaj fosforescent nu semnalizeaza incropeala de beton.
Un rand de stalpi luminiscenti cum sunt cei plantati recent pe Calea Bucuresti din Brasov, la intersectia cu Zizinului si Toamnei, ar fi fost suficient ca sa demarcheze sensurile. Se vede treaba, insa, ca cineva a avut neaparat sa vanda niste borduri.

Vifor Rotar

Ocolul Silvic Sacele a facut in aceste zile bilantul sumbru al dezastrului din padurea pe care o gestioneaza. Imaginea prapadului facut de securile si drujbele hotilor de lemne este, pe hartie, tot atat de sinistra cat arata in teren. 144 de hectare acoperita cu cioturile fostilor arbori; peste cinci mii de stanjeni de lemn pus la pamant. Ceva mai mult de 200 de sute de amenzi, din care abia daca s-au platit 10%. Cifrele sunt completate de nenumaratele incidente dintre romii din Garcini – faptasii celor mai multe dintre furturi – si silvicultori, politisti comunitari sau alti lucratori ai institutiilor abilitate sa asigure ordinea. Practic, legea se dovedeste neputincioasa in teritoriul controlat de tiganii din Garcini, care, daca tot fura ca-n codru, era pacat sa nu-si exerseze abilitatile chiar in padure.
Esecul strategiilor de impiedicare a masacrarii padurii in zona este cu atat mai mare cu cat nici macar actiunea de atribuire gratuita catre tigani a unor loturi impadurite nu a dat roade si nu a reusit sa-i tina departe de padure. O solutia pentru salvarea a ceea ce a mai ramas nedoborat de drujbele hotilor este instituirea unor patrule mai numeroase si mai eficiente, care sa descurajeze tentativele de taiere ilegala. Autoritatile spera ca actiunea de control al gaterelor din zona, programata sa inceapa zilele urmatoare, le va depista pe cele ce lucreaza ilegal; gaterele sunt locul unde hotii rromi plaseaza lemnul furat.
Incidentul de acum cateva nopti, cand un tanar rrom a fost impuscat de politistii care-l urmareau pentru ca individul conducea cu viteza excesiva si nu a oprit la semnal, nu este de natura sa-i incurajeze pe oamenii legii. Impuscaturile au trezit toata comunitatea tiganeasca din Garcini, care a sarit la gatul politistilor, ca sa-l protejeze pe infractor. Abia interventia mascatilor a reusit cu greu sa restabileasca ordinea la Garcini. O repetitie nereusita a eventualelor retineri de taietori ilegali, pe care politistii i-ar putea surprinde in flagrant.

Vifor Rotar