Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

0 411

Cardurile sunt extrem de utile si in cazul in care calatoriti in strainatate. Nu veti avea grija „plicului cu bani”, daca va este furat portofelul puteti bloca cardul, puteti plati cu cardul direct la comercianti fara a mai intampina probleme de identificare a bacnotelor/ monezilor necesare achitarii unei sume sau alta, potrivit FinZoom.
Cardurile de credit se afla in plina ascensiune, atat ca oferta cat si in privinta cererii. Bancile si-au imbunatatit considerabil facilitatile si promotiile oferite la cardurile de credit. Acestea beneficiaza de o perioada de gratie din ce in ce mai mare (maxim 60 de zile), iar majoritatea bancilor ofera o arie de acoperire atat nationala cat si internationala. Astfel, unul dintre avantajele majore oferite de cardurile de credit este ca acestea pot fi folosite in strainatate.
De aceea, cu atat mai mult cu cat vacanta de vara care se apropie, cardul de credit pare sa fie solutia ideala, intrucat comisionul perceput de banci pentru platile la comercianti in strainatate este 0%. Folosind cardul ca metoda de plata la comerciant, pe langa avantajele deja mentionate, nu platiti nici un comision (spre deosebire de retragere de numerar). Dupa sesiunea de cumparaturi puteti urmari contul pentru a va asigura de corectitudinea tranzactiilor autorizate.
Foarte important in acest caz este pastrarea tuturor chitantelor de la comercianti impreuna cu bonul fiscal pentru a va fi usor sa urmariti sumele cheltuite si felul in care acestea au fost retrase din contul dumneavoastra dupa autorizarea platilor prin semnarea chitantei la fiecare comerciant.

Sursa: HotNews.ro

0 661

Mentionez din start ca nu este nicio greseala de tipar, de astazi eu personal nu il voi mai considera pe mircea geoana (caci despre el este vorba!) o persoana publica sau politica, sau chiar persoana. De astazi, pentru subsemnatul, mircea geoana este doar un obiect, un substantiv comun. Este o marioneta in mainile celui mai incult politician roman din toate timpurile (sic, Gigi Becali e mult superior!), Marian Vanghelie. Poate ca vorbele sunt un pic prea acide, dar ele isi iau elanul furibund de frustrare din cateva declaratii pe care domnul geoana, actual presedinte al PSD si candidat cu sanse mari (cate or mai fi ele!) la presedintie. Este greu de inteles si de gasit care ar fi motivele pentru care un om inteligent, fost ministru de externe si premier, ar putea vedea in Marian Vanghelie un viitor presedinte pentru Romania. Da, ati citit bine! Prezent zilele trecute la emisiunea Sinteza Zilei, mirgea geoana a declarat, cu o incredere totala ca “peste cinci ani, Marian Vanghelie va fi o solutie viabila pentru postul de presedinte”.
Probabil ca aceasta declaratie i-a mai „furat” din electorat lui geoana. Cum poate un personaj care se vrea presedinte peste sase luni, sa declare (si mandru pe deasupra!) o astfel de ineptie? Probabil ca Vanghelie ar iesi presedinte doar intr-o Romania in care voturile se vor cumpara pe alimente si bani, sau mai rau, pe amenitari. Domnule geoana, credeti ca tara noastra are nevoie de un presedinte care sa declare “e probleme, e griji, e multe nevoi” sau “e multi care ne vrea raul” (vezi balciul de la Romexpo, in care PSD si-a prezentat europarlamentarii)!
Un hatru ar spune ca cel care se ocupa de campania lui geoana este membru PDL, asa explicandu-se geclaratiile papusii-presedinte de la PSD. Dar realitatea sumbra este ca un om la Vanghelie a ajuns sa aiba la mana (cum oare?) oameni ca Geoana, Nastase, Mitrea sau Ponta. Intr-un mediu sanatos si intr-o normalitate pe care ne-o dorim cu totii, Marian Vanghelie ar fi cel mult un simplu membru PSD. Nici la numaratoarea de voturi nu ar putea participa. Dar in Romania, orice este posibil. Vai de viitorul nostru!!!

0 395

„Procurorul de ancheta, Amariei, mi-a cerut sa fac un 16-19, sa dau in gat un politician, ca sa scap, dar eu nu o sa fac asta niciodata. Prefer sa fac 16 ani, sau 19 ani de puscarie decat sa fac un 16-19, sa dau pe cineva prins ca sa scap eu. Eu as putea sa fac praf un politician de la PNL daca as vrea, la cate stiu despre el, si mai are si functie importanta in politica”, a afirmat Becali.
Adica este vorba de vechiul – eternul? – procedeu al anchetatorilor: te agata, ca undita pestele, si iti da drumul daca-i spui unde este pestisorul de aur , acela cu cele trei dorinte de indeplinit.
Gigi Becali a afirmat ca are martori cand procurorul de ancheta al dosarului sau, Amariei, i-a cerut sa ofere informatii compromitatoare despre un politician.
„A fost de fata si generalul Pitulescu (tipul recent mutat din functie, n.a.) de la Politia Capitalei de la Criminalistica. Puteti sa il sunati acum. Daca va minte inseamna ca e martor mincinos. Mai am martori pe avocatii mei cand Amariei mi-a cerut sa divulg informatii despre un politician ca sa scap eu”, a acuzat Gigi Becali.
Gigi Becali l-a mai acuzat pe procurorul Amariei de un targ propus.
„Mi s-a propus un targ din partea procurorilor cu privire la schimbul de terenuri, despre cazul Babiuc, dar nu mai are rost sa dau astfel de detalii acum pentru ca sunt liber. Am discutat cu procurorul Amariei, care mi-a sugerat sa vorbesc cu avocatii mei si sa fie si ei oameni destepti, dar m-am saturat ca am stat doua saptamani in arest degeaba”, a afirmat Gigi Becali imediat ce a scapat de pripon.
„Mi s-a propus un targ din partea procurorilor cu privire la schimbul de terenuri, despre cazul Babiuc, dar nu mai are rost sa dau astfel de detalii acum pentru ca sunt liber. Am discutat cu procurorul Amariei, care mi-a sugerat sa vorbesc cu avocatii mei si sa fie si ei oameni destepti, dar m-am saturat, ca am stat doua saptamani in arest degeaba, e ziua mea azi si vreau sa stau cu familia mea”, a afirmat Gigi Becali, dupa iesirea din arest.
Despre binecunoscuta Lidia Barbulescu, Gigi Becali a declarat ca are incredere in ea:
„Eu cred ca doamna Barbulescu stie foarte bine ce s-a intamplat in acest caz. Eu stiu ca hotii care mi-au furat masina sunt liberi, iar eu am stat doua saptamani in puscarie si ii spun Lidiei Barbulescu ca exista un magistrat si mai tare, si acela este Dumnezeu, iar judecatorii care m-au eliberat vor fi sanatosi, iar judecatorii care m-au tinut in puscarie se vor imbolnavi”, a subliniat Gigi Becali.
Trebuie sa reiau cele spuse la inceputul materialului, in care afirmam ca Politia si Parchetul nu se descurca fara santaj, comandat in cazul acesta – ca si in cateva alte cazuri asemanatoare – asigurand avantaje, de multe ori utopice, in schimbul delatiunii? Iar delatiunea trebuie sa slujeasca, in vremurile actuale, intereselor politice, caci traim sub zodia porcului – va rog sa consemnati ca nu am spus Traian Basescu si PD-L. Nu sunt baiat cuminte?
Iar fostul cioban Becali stie unde se baliga oile si cum o fac acestea, asa ca toate acuzatiile recente la adresa presedintelui, fostul prieten de pahar, le baga drept declaraþii politice, copiind produsul basescian, ca sa-si fereasca pielea.
„Toate referirile mele si toate declaratiile mele legate de Traian Basescu au fost declaratii politice ca om politic, pentru ca eu nu mai vreau sa-mi mai risc libertatea. Eu o sa imi fac un gard si nu o sa mai ies din casa. De ce nu s-a sesizat CSM cand am fost arestat prin ordinul judecatoarei pe care Lidia Barbulescu o cunoaste foarte bine? O rog pe Lidia Barbulescu sa faca curatenie in Justitie, pentru ca stiu ca poate”, imprastie Becali amestec de stiinta cu necunoscut.
Este sigur ca Gigi Becali stie multe, altfel nu ar fi fost bagat la zdup pe cele doua saptamani. Iesit afara ameninta si el, neputand aresta. Dar amenintarile au tinta, si cei luati in colimator vor fi desfiintati, din cate se poate intrevedea.
Adevaratul adevar este insa altul: s-a ajuns ca arbitrarul politicului sa domine viata cotidiana, si asta nu in pat cu nevasta sau amanta, ci cu soarta unui popor. Iar asa ceva trebuie interzis, in scop de binefacere spre viitor.

Dan Bota

0 550

Specialistii din Transilvania prezenti la seminarul cu tema „Actualitate si perspectiva in cresterea bivolilor”, desfasurat la Targul international „Agraria”, au subliniat ca bivolitele – cunoscute in terminologia de specialitate cu numele bubaline – dau cel mai bun si hranitor lapte, dar, cu toate ca aceste animale reprezinta o valoare inestimabila, in Romania nu sunt apreciate precum merita.
„Bivolul este printre animalele cele mai sanatoase care traiesc pe planeta, si intreb, in cunostinta de cauza, unde gasiti alte animale cu autoprotectie la boala vacii nebune, la bruceloza, leucoza sau la TBC?
Laptele de bivolita este un medicament si este rar”, a sustinut dr. Ing. Ioan Chereches, directorul Unitatii de Ameliorare si Reproducere in Zootehnie (UARZ) Salaj.
Potrivit experimentatului specialist, istoria acestei specii a bubalinelor face parte din insasi istoria cresterii animalelor pe meleagurile romanesti.
„Cam toate efectivele de bivoli existente, in prezent, in comunitatea europeana au la baza bivolul romanesc. In ultimii ani, am populat cu bubaline ferme din Marea Britanie, Scotia, Irlanda, Elvetia Germania si Ungaria. La baza populatiei de bubaline din Italia sta tot bivolul romanesc, iar brandul de branza Mozzarella a avut un rol decisiv in cresterea acestei specii in Italia. Inexplicabil insa, efectivele de bubaline au scazut dramatic in Romania in ultimii 20 de ani”, a subliniat ing. Ioan Chereches.
Si reputatul profesor dr. Constantin Velea de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca se declara ingrijorat ca in 20 de ani efectivul de bubaline din Romania s-a redus de cinci ori.
„Iar este nevoie sa vina cineva din strainatate sa ne spuna ce bogatie fantastica avem si ca ne batem joc de ea. Exista in tara o singura statiune de crestere a bubalinelor. Nu inteleg cum este posibil ca la o asemanea intalnire, cum este cea de la ‚Agraria’, un judet precum Brasovul – cu un efectiv important de bubaline – sa nu fie prezent. Apreciez ceea ce a facut domnul Calin Andrei Zanc, care, desi nu este de profesie, a constituit prima Asociatie a Crescatorilor de Bivoli din Transilvania”.
La ora actuala, rasa comuna de bivol poate aduce nenumarate avantaje Romaniei, au punctat expertii prezenti la seminar, subliniind ca productia de lapte de bivolita nu este limitata in UE, asa precum este cea de vaca. Nici piata de desfacere nu este restrictionata.
Bubalinele sunt animale cu o viata productiva mai lunga decat taurinele, traind in jur de 30 de ani. Au carnea foarte gustoasa. Pe de alta parte, nu sunt pretentioase la hrana si sunt foarte rezistente la boli. Calitatea laptelui este deosebita si, in plus, fara colesterol. Acizii grasi saturati ramificati din lapte nu se depun sub forma de colesterol in procesul de asimilare in organismul uman. Laptele de bivolita este folosit, cu succes, in hrana copiilor cu probleme de sanatate, datorita excelentelor sale calitati, a punctat Ioan Chereches.
In judetul Salaj, de pilda, de la 30.000 de capete de bivolite in 1980, s-a ajuns la ora actuala la 7.000. Judetul Cluj are mai putine efective de bubaline decat Salajul. In 1980, la nivel national, efectivele de bubaline se ridicau la 228.000 de capete. In prezent, in tara sunt 42.000 de exemplare. In alte tari din UE, care au importat bivolitele din Romania, efectivele se maresc pe zi ce trece, au aratat specialistii. In Italia, de exemplu, de la 37.000 in 1965, s-a ajuns, in 2009, la peste 300.000 de capete.
Crescatori de bivolite din judetul Salaj, precum Aurel Ciupe, Nicolae Ciupe si Ioan Barbinta din comuna Buciumi au fost premiati, la concursuri zonale, in ultimii ani.
Crescatorii de vaci si de bivolite din Mera (Cluj) sunt cunoscuti in judet pentru destoinicia lor si pentru produsele lactate de excelenta calitate.
Standul „lactate de Mera” din Piata agroalimentara Mihai Viteazul, este cel mai cautat de amatorii „de produse super”, iar printre cumparatori se numara gospodine pretentioase, medici de renume si cunoscuti actori.
Destoinica familie Boncz din Mera vine sa vanda la Cluj-Napoca lactate intotdeauna proaspete si cu un gust remarcabil.
Mihai Boncz declara, pentru AGERPRES, ca nu este usor, in prezent, sa fie cineva crescator de animale mari. Sotia, baiatul si nora sa lucreaza cot la cot cu el. ‚Nu avem niciodata timp liber’, afirma Mihai Boncz. El arata ca furajarea animalelor este esentiala pentru bunul gust al laptelui. ‚Hrana data vacutei se reflecta in calitatea laptelui’, explica Mihai Boncz, adaugand ca o bivolita da lapte mai putin decat o vaca. Sotia sa, Elisabeta , afirma, la randul sau, ca familia ei ‚creste bivolite pentru a prepara smantana si branza de cea mai buna calitate’. Potrivit acesteia, numarul crescatorilor de vite s-a redus simtitor la Mera. In anii trecuti, ieseau la pasune cinci mari cirezi de bivolite si vaci, acum mai sunt doar trei si nu prea numeroase.
Pentru laptele de bivolita nu exista cote de productie acordate de Uniunea Europeana. Acest avantaj nu a fost insa valorificat in Romania. Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi, superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. De asemenea, are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.
Un investitor britanic, Stuart M. Meikle, s-a stabilit special in Romania pentru a pune pe picioare o mare ferma de bivolite. Ferma britanicului are in prezent 450 de exemplare. Din 2002, Stuart M. Meikle este presedintele companiei „Produse naturale Transilvania”.

Sursa: AGERPRES

0 357

Fermoarul galetii cu vopsea portocalie, special pregatita pentru campania electorala prilejuita de europarlamentare, a fost tras de consilierul judetean Mihai Vestea, care este coordonatorul la nivel judetean al numitei campanii electorale a PD-L. El a anuntat joi inceperea „ostilitatilor”.
Mihai Vestea a mentionat ca „este foarte important pentru noi faptul ca, din toate formatiunile politice din Brasov, un singur candidat, respectiv eurodeputatul Dragos David, a fost plasat pe o pozitie considerata a fi eligibila. Faptul ca am reusit inscrierea lui pe acel loc este dovada atentiei pe care o dam atat acestui scrutin, cat si problemelor brasovenilor. Campania noastra electorala va fi axata pe ideea necesitatii ca un brasovean sa ne reprezinte interesele in Parlamentul European”.
Vestea a mai prezentat si rezultatele unui sondaj de opinie, sondaj care plaseaza PD-L in fruntea preferintelor politice ale alegatorilor, si a cerut cetatenilor sa mearga la vot si sa aleaga ce vor, aratand ca participarea la scrutinul din 7 iunie este foarte importanta in privinta imaginii in Uniunea Europeana.
Si eu am pus la cale un sondaj de opinie. Din el rezulta ca motanul vecinului, cu blana maroniu spre negru – cine stie ce soi de politica o fi reprezentand asta printre feline! – este cel mai tare la furat de prin bunurile comestibile ale oamenilor. Si cand colo animalul este bleg ca noaptea inspre zori. Asa ca m-am lamurit ce este cu sondajele acestea de opinie.
Cat priveste atentia acordata de PD-L brasovenilor, aceasta s-a vazut si recent, cand, la dorinta expresa a primarului Scripcaru, om de baza al partidului si sef al filialei locale, pe deasupra si mic tiran al orasului, s-a pus din nou piedica pornirii efective la lucrarile pentru consruirea aeroportului la Ghimbav, cel pentru trafic international.
In rest va fi acelasi dezmat portocaliu pe tot locul, in aer si pe pamant, cu afise si bannere proslavind partidul si candidatii sai.
Personal, voi incerca sa ies cat mai rar din casa pana pe 7 iunie, ca vreau sa evit imbolnavirea de icter.

Dan Bota

0 389
An de an, pe 21 mai, atat biserica ortodoxa, cat si cea romano-catolica ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu apostolii". Trecutele lor vieti sunt considerate adevarate modele de urmat, Constantin ramanand in istorie ca imparatul roman care a acordat adevarata libertate crestinismului. Prin Edictul de la Milano, Constantin devine un adevarat protector al crestinismului, toate deciziile sale politice demonstrand acest lucru.
Astfel, sub conducerea sa au fost adoptate mai multe masuri in favoarea Bisericii, preotilor le-au fost acordate subventii si au fost scutiti de anumite obligatii municipale. Spiritul crestin a influentat si sistemul legislativ: s-a renuntat la pedepsele mult prea aspre, viata celor din inchisori s-a imbunatatit, eliberarea sclavilor a fost simplificata (dandu-li-se dreptul episcopilor si preotilor de a-i putea declara liberi in biserici).
Legea a fost modificata in scopul de a ii proteja pe saraci, pe orfani si pe vaduve. De asemenea, tot imparatul Constantin a fost cel care a generalizat in intreg Imperiul Roman, in anul 321, considerarea duminicii drept zi de odihna. Astfel, aceasta a devenit o sarbatoare saptamanala, in care pana si soldatii asistau la slujbe.
De aceea, la vremea respectiva, a fost numit "Roma cea noua", stralucind mai puternic decat Roma antica. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se usuca si ca cine va imparti cruciulite astazi va iesi invingator din orice incercare. De asemenea, in ziua celebrarii acestor sfinti, in calendarul popular apare o sarbatoare dedicata pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune ca, in trecut, pentru a preintampina distrugerea strugurilor de catre grauri, multi podgoreni nu lucrau in ziua dedicata acestora. Praznicul Sfintilor Constantin si Elena coincide in traditia populara cu momentul in care se crede ca pasarile padurii isi invata puii sa zboare. Patronul lor este Constantin Graur (sau Costandinu Puilor).
Ziua se serbeaza pentru apararea recoltelor. Se spune ca in trecut, pentru a preintampina distrugerea holdelor si a strugurilor de catre pasarile cerului, nu se muncea pamantul, iar celor care lucrau in aceasta zi li se ardeau bucatele pe cimp.
Este ultima zi in care se mai seamana porumb, ovaz si mei. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta data se usuca si cine va imparti cruciulite va iesi invingator din orice incercare.
Podgorenii nu lucreaza nici ei, pentru a proteja strugurii de grauri. Acum pastorii hotarasc cine va fi baci si unde se fac stanele, se masoara si se inseamna pe raboj laptele de la oile fiecaruia si se fac ritualuri menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice: aprinderea Focului Viu, afumarea, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui.
 

0 396

Sambata seara un detinut din Penitenciarul de Maxima Siguranta din Codlea a murit, fiind sugrumat de un coleg de celula.
Incidentul s-a petrecut in jurul orei 22.45, dapa ce se daduse singerea, caci pe timpul noptii se povestesc si se petrec cele mai multe.
Supraveghetorul sectiei unde a avut loc crima a declarat ca nu a intervenit pentru ca nu a auzit nici un zgomot din celula, ceea ce este cat se poate de posibil, in puscarie domnind cu toate alte legi de comportament social decat afara, in lumea libera.
In acest sens, subcomisarul Dan Rusu, purtator de cuvant al penitenciarului, a adus unele lamuriri:”Supraveghetorul s-a dus la o camera alaturata sa solicite unei persoane private de libertate sa dea sonorul mai incet, atunci a auzit o bufnitura, a observat agresorul asupra victimei starangand-ul de gat, cheile pe timp de noapte se afla la loc sigur, a anuntat seful de tura. Se pare, dupa primle cercetari, ca ar fi vorba despre o joaca, asa a declarat agresorul, dar urmeaza ca Parchetul sa definitiveze cercetarile in acest caz.”
Ucigasul a fost izolat, urmand cercetarile si masurile care se impun in asemenea cazuri.
Din surse neautorizat am aflat ca victima ar fi George Ionut Nicolae, taximetristul care a ucis acum doi ani fetele pe care apoi le-a transportat la Bacau, per bucati. Acesta incepuse sa-i povesteasca colegului de camera, un tip de 23 de ani si domiciliat in Lunca Calnicului, binecunoscut Politiei si care urmeaza sa plateasca pentru 29 de acte de talharie, cum a actionat la cele doua crime. Amanuntele se pare ca l-au infuriat pe talhar – un talhar loveste si fura, dar nu ucide cu sange rece – care s-a apucat sa-l sugrume pe povestitor.
Parintii victimei, oameni bine situati social, au declarat ca cei doi se aflau de circa trei luni in aceeasi celula, ei intelegandu-se bine. Dar se vede ca, dupa cum afirma si psihologii, exista momente si imprejurari care duc la scurt-circuite de cateva momente in mintea omului, scurt-circuite care pot provoca reactii neasteptate.
Astazi urmeaza necropsia si continuarea cercetarilor in acest caz.
Va vom tine la curent cu viitoare noutati

Dan Bota

0 348

Principele Radu al Dudei necoapte s-a aflat ieri intr-o vizita la Brasov pentru a deschide cursurile celei de-a III-a editii a Leadership School, infiintata in 2008 sub inaltul patronaj al Altetei Sale Regale. Asta este versiunea oficiala, in fapt el s-a aratat pe meleagurile noastre doar s-o mai procopsi cu ceva procente electorale.
Scoala patronata de fostul actor ofera posibilitatea de a se instrui, timp de cate cinci zile, tinerilor cu potential intr-o serie de activitati, incepand de la mediul de afaceri pana la arta si sport, insa titlul scolii pare mai lung decat zilele de curs, ceea ce explica destule.

Ulterior festivitatii de inaugurare a cursurilor, principele Radu, care si-a anuntat recent candidatura la Presedintia Romaniei a avut, in Piata Sfatului si la orele pranzului, o serie de discutii cu brasovenii. Sosirea oficialului in piata a iscat, pentru scurt timp, interesul unui grup de tineri aflati in plimbare care, chiar daca nu au avut prea multe de discutat cu principele, au tinut, in schimb, sa se fotografieze cu acesta.
Apoi, Alteta Sa s-a asezat pe una dintre terasele din zona, fiind luat in primire de cativa batranei goniti de neveste de prin case, care i-au povestit histrionului greutatile cu care se confrunta, incepand sa compare epoca Ceausescu fata de regimurile care i-au urmat, apreciind ca „mai greu ca acuma nu ne-a fost niciodata si pentru asta este de vina PSD si Iliescu, care au furat tara si au adus-o in saracie!”.
Cum poti sa comentezi senilitatea?

Principele Radu nu prea a avut ce sfaturi sa le dea, dar i-a „consolat” cu cateva citate din discursul sau de la anuntarea candidaturii, precizandu-le voalat ca, daca va avea sustinere la alegerile prezidentiale, „viitorul Romaniei si al nostru va fi altul”.

Dupa circa trei sferturi de ora de la aparitia sa in Piata Sfatului, cand interesul pentru principe s-a stins din partea curiosilor, acesta s-a intretinut, bucurandu-se de vremea frumoasa, cu o serie de jurnalisti pana la implinirea celor doua ore pe care anuntase ca le va petrece in centrul Brasovului, alaturi de cetateni.
Mi-e sila sa comentez acest „os domnesc”, pentru ca asemenea dude imi provoaca pantecarita.

Dan Bota

0 729

Inca de acum cateva luni, de pe vremea cand era prefect, actualul subprefect Emil Nita a hotarat asigurarea apei brasovene si mai ales a barajului si uzinei de apa de pericolul pe care il reprezinta tiganii din Garcini pentru acestea.
Astfel, uzina si barajul de apa de la Tarlung, care asigura aprovizionarea cu apa potabila a muncipiului, dar si a altor cateva localitati din preajma, vor fi asigurate cu paza militarizata de catre jandarmii Brigazii Mobile „Burebista”, a anuntat ieri subprefectul Emil Nita.
Subprefectul Emil Nita a pornit inca de acum cateva luni, pe cand ocupa inca functia de prefect, in colaborare cu Primaria Sacele si mai multe alte institutii abilitate, demersurile de securizare a acestei zone strategice. Atat uzina de apa, cat si barajul Tarlung, erau in permanenta puse in pericol de bandele de tigani din Garcini, care atacau paznicii si personalul cele doua obiective pentru a fura si distruge.
Nita a precizat ca, din 15 mai, la Tarlung va fi detasat un grup de 17 jandarmi, care vor pazi permanent zona si vor interveni ori de cate ori va fi nevoie. Primaria Sacele va asigura un sediu provizoriu pentru punctul de paza, pana se vor obtine fonduri de la Minsterul Administratiei si Internelor pentru repararea fostului sediu, distrus tot de tigani.
Prin detasarea acestor jandarmi se va reduce si defrisarea ilegala a padurilor din jurul barajului, tot de catre tiganii din Garcini, furtul de lemn prin taieri masive punand in pericol stabilitatea dealurilor din zona barajului. Iar aceasta sleahta de tigani ar trebui, de cum fluiera in biserica, stransa si pusa, sub paza armata, la executarea de lucrari in folos obstesc. Metrul de lucrare contra blidul cu mancare, ca sa se invete si tiganul cu munca cinstita si sa uite de cersit si furat, spre integrare in societatea pe care o sfideaza.

Dan Bota

0 792

Pentru cititorii mai tineri ai presei sportive auto, povestea unei curse de viteza contra cronometru vizand stabilirea unui record intre doua localitati importante, poate fi chiar interesanta. De ce s-a ales itinerarul Bucuresti-Brasov?
In primul rand pentru ca a fost prima sosea realizata (de catre o companie suedeza) la standardele europene ale momentului, legand rutier Muntenia de Transilvania. Iar „momentul” despre care vorbim era anul 1936.
Si traseul de acum 73 de ani, intre Bucuresti si Brasov, care masura 175 km, era destul de diferit fata de soseaua de azi. In primul rand ca se trecea direct prin Ploiesti, iar de la Branesti soseaua traversa orasul Campina, apoi traversa raul Prahova, intrand in Breaza de Jos, prin Podul Vadului. Se trecea prin localitatea Breaza, prin Gura Beliei si se cobora in Comarnic. De asemenea, nu exista nici pseudo-ocolitoarea din Sinaia si nici pasajele rutiere care azi evita trecerile de nivel peste calea ferata…
Ceea ce pare in zilele noastre o ciudatenie (o cursa contracronometru din Bucuresti, cu plecare din Piata Victoriei si sosirea in Brasov, in dreptul Hotelului Coroana) atunci, in deceniul patru al secolului XX, a consumat multa imaginatie si a infierbantat multe ambitii.
Primul care si-a dorit acest record (tocmai in ziua de 1 Mai 1936!) a fost aviatorul si polisportivul Alexandru Papana, ce avea sa devina si mai celebru la bordul unui avion IAR, in al doilea razboi mondial. In dreapta sa, cronometrorul oficial al ACR, Radu Costescu, iar in spate, ziaristul Jenny Dumitrescu (un fel de… Cristian Brancu al vremii). Masina sa, un Chrysler Air-Flow, botezata „Sageata de argint”, a realizat timpul de o ora, 48 de minute, 46 de secunde si 1/10 (medie orara 95,486 km/h!), desi pe unele portiuni in linie dreapta a mers constant si cu 165 km/h! Cum spuneam, interesul a fost enorm, chiar postul national de radio intrerupindu-si emisiunile din zece in zece minute, pentru a informa „live” despre desfasurarea cursei.
Papana a instituit si o cupa, in amintirea pilotului Henri Manu, iar regulamentul prevedea ca recordul pentru a fi omologat, sa fie realizat cu o masina de serie si sa depaseasca cu cel putin un minut recordul precedent. Mai multi automobilisti de frunte ai timpului au vrut sa ridice manusa aruncata de faimosul pilot-aviator Papana, dar abia in 1938, cu sprijinul Garajelor Mihailescu, din Bucuresti, tanarul locotenent Alexandru Budisteanu, la volanul unui Renault-Viva Grand Sport, se lanseaza in ziua de 17 iulie, la ora 4 dimineata, sa bata recordul lui Papana. O bariera la iesirea din Campina l-a retinut insa atat cat sa nu poata bate recordul lui Papana decat cu o secunda si 1/5 (!), performanta neomologabila, pentru ca diferenta realizata nu era de cel putin un minut !
In 1939, tot in zorii zilei de… 1 Mai, redutabilul as al volanului, Jean Calcianu, ia si el startul, tot din Piata Victoriei, de fata fiind, alaturi de cronometrorii oficiali ai cursei, si capitanul Alexandru Papana. Acesta chiar ar fi vrut sa-l asiste pe Calcianu din avion, dar un incident minor l-a impiedicat sa ia zborul.
Cu acceleratia la fund, campionul Jean Calcianu avea deja la Campina un avans intermediar de 6 minute, iar la Comarnic, inca 3 minute. Din pacate, o ploaie torentiala il obliga sa amane tentativa. Dupa 18 zile, cu aceeasi masina Hotchkiss, ia din nou startul, merge excelent pana la Sinaia, dar un nou incident de traseu il face sa abandoneze. De remarcat, pana acolo avea un avans de 19 minute fata de timpii lui Papana, viteza medie realizata de Calcianu intre Bucuresti si Sinaia fiind de 131,500 km/h!!
Era evident ca la urmatoarea tentativa, recordul din 1936 realizat de Papana ar fi fost depasit cu usurinta. Si atunci capitanul aviator isi pregateste exemplar automobilul BMW 328 (frumoasa invincibila a anilor de atunci) si la dreapta sa cu acelasi cunoscut ziarist sportiv Jenny Dumitrescu, se lanseaza in cursa unui nou record. Pana aproape de Campina, timpii sai erau comparabili cu cei realizati de Jean Calcianu pe distanta Bucuresti-Sinaia. Dar o banala pana il face sa piarda sapte minute, iar la intrarea in Brasov, in localitatea Darste, un drum in reparatie ii mai fura un minut. Dar si asa, Papana si-a depasit spectaculos propriul record, realizand cu zece minute mai putin decat timpul obtinut in urma cu trei ani.
Obsedat de recordul lui Papana, in dimineata de 29 august 1939 Jean Calcianu ia din nou startul impreuna cu cronometrorul Marcel Petala. In mare forma, celebrul pilot bate toate recordurile distantelor intermediare de pana atunci, obtinand 24 de minute pana la Ploiesti si 36 de minute pana la Campina, in dreptul kilometrului 100! Pastrand acelasi ritm infernal, reuseste sa ajunga in fata Hotelului Coroana, din Brasov, intr-o ora, 30 de minute si 54 de secunde, fiind cronometrat cu o medie orara exceptionala pentru acele vremuri, dar mai ales pentru acele drumuri: 111,420 km/h!
A fost un eveniment sportiv evidentiat copios in presa acelor ani si la postul national de radio, dar si in presa straina, pentru ca vechea sosea Bucuresti-Brasov avea, de la Campina pana la intrarea in Brasov, un traseu dificil si solicitant, cum bine il cunosc conducatorii auto de azi. Diferenta este ca avea atunci o calitate mult superioara… Iar din cauza razboiului si a consecintelor sale, recordul lui Jean Calcianu a ramas ca un eveniment unic in cartea de recorduri auto.

D.D.Rujan

0 416

Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, in deschiderea Congresului, ca relatiile romano-maghiare trebuie sa fie solutionate impreuna si ca vointa comunitatii maghiare nu poate fi desconsiderata.
Oare sa fie aceasta vointa intregii comunitati maghiare din Romania? Cunosc destui maghiari, am o prietena unguroaica, si acestia nu sunt de acord cu stradaniile udemeriste, afirmand ca isi pot pastra identitatea si fara supradrepturi sau autonomii, asa cum o fac putinii nemti care au mai ramas prin unele zone transilvane sau banatene, sau celelalte minoritati cunoscute la noi si pe care nu le mai amintesc acuma.
„Cei care au venit aici pot avea disensiuni cu noi si poate si noi avem cu ei, dar exista consens la ideea ca relatiile romano-maghiare trebuie sa fie solutionate impreuna. Cei care au venit aici stiu ca vointa comunitatii maghiare nu poate fi desconsiderata”, a hamait liderul UDMR.

Congresul nr. 9
La Cluj-Napoca a avut loc a noua editie a Congresului Uniunii Democrate Maghiare din Romania. La eveniment au participat si presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc, presedintele PNL, Crin Antonescu, si vicepresedintele PSD, Viorel Hrebenciuc. Probabil acest desant de elita trebuie sa arate adunaturii de la Cluj sa nu uite ca acest oras se mai numeste si Napoca, in amintirea stramosilor cu urmasi dainuitori pe aceste meleaguri
La acest congres au fost dezbatute propunerile de modificare ale Statutului si Programului UDMR.
Printre invitatii din strainatate la congres se numara presedintele MSZP, Lendai Ildiko, presedintele MDF, David Ibolya, vicepresedintele FIDESZ, Nemeth Zsolt, vicepresedintele SZDSZ, Kovacs Kalman, precum si liderii partidelor maghiare din Slovacia, Csaki Pal, Ucraina, Gajdos Vilmos si doi secretari de stat din Ungaria.
Vedeti? Tot iubitori de intelegere cu alte neamuri!
Congresul UDMR a adoptat o rezolutie denumita „Uniunea noastra, Europa noastra”, prin care anunta ca va propune dezbateri privind ridicarea la nivel de organizare de stat a formelor de autonomie.
Mie imi vine din ganduri propuse de istorie un alt titlu pentru rezolutie: „Calare peste Europa”, in amintirea stramosilor huno-asiatici. Oare de ce ii supara pe maghiari expresia „bozgori”, care in limba lor, am inteles ca inseamna „fara tara”? Si atunci de ce nu vor sa traiasca in pace cu gazdele primitoare, peste care vor sa se aseze cu lipsa de respect?
Potrivit rezolutiei, modelul de autonomie propus de UDMR se incadreaza in limitele constitutionalitatii, iar autonomiile din Europa servesc si populatiei majoritare, motiv pentru care solicita un dialog cu clasa politica si societatea civila romaneasca pentru a declara formele de autonomie drept forme de organizare statala.
Nu cumva aceasta falimentara ciozvarta incearca sa sara peste cal? In probleme asemenea lor nu exista modele, europene sau aiurea. Este vorba, pur si simplu, de conditiile locale ale unei regiuni, fara dubii in favoarea urmasilor daco-romani, care nu agreaza ca lepra sa se intinda.
„Consideram ca este indispensabil ca Uniunea Europeana sa ridice la rangul de principii generale practicile tarilor si principiile care stau la baza acestor modele de autonomie. Formele de autonomie definite in programul nostru se armonizeaza cu conditiile existentiale specific minoritare ale maghiarilor din Romania, totodata se incadreaza in limitele constitutionalitatii, respectiv se conformeaza cu modelele europene de autonomie bazate pe principiile subsidiaritatii si a autoritatilor locale care au contribuit la crearea Europei moderne. Suntem convinsi ca autonomiile comunitare dincolo de decentralizarea administrativa servesc in egala masura si interesele populatiei majoritare, asadar solicitam initierea unui dialog cu clasa politica si societatea civica romaneasca in vederea ridicarii sistemului de autonomii la nivel de organizare a statului”, se arata in rezolutia UDMR.
Ma intreb de pe ce planeta lipsita de simtul discernamantului sau din care spital de nebuni vin aceste idei. Din cele afirmate mai sus se pare ca sefii udemeristi – aici il includ si pe acel popa, Laszlo Tokes – vor trebui sa fie in curand operati de „ganglionii autonomiei”. Iar sponsorii udemereului probabil agreaza figura, de au ajuns sefii acestei formatiuni curios politice sa tipe durerea lor, dar si ce li se comanda.
Totodata, la nivelul Uniunii Europene, UDMR va propune ca diferitele forme de autonomie sa fie orientative pentru statele membre. Oare ce interese ar putea impinge Europa sa-si slabeasca granita cu Orientul?

Autonomie iluzia unei ideologii
UDMR mai arata in rezolutie ca maghiarii din Secuime isi doresc „o autonomie teritoriala care sa ofere Secuimii un cadru organizatoric unitar, furnizand deopotriva soluþii pentru problemele caracteristice ale maghiarilor si romanilor care traiesc in aceasta regiune”.
Si uite ca ma intreb: secuii ce soi de natie sunt? Istoria ne povesteste ca s-au aliat in anumite randuri cu romanii impotriva ungurilor habsburgici, chiar daca limba vorbita ii apropia de de ultimii. In plus, prin pretentiile udemeriste asupra, in final, a Transilvaniei, acesti secui sunt scosi din circuitul normal al existentei, fiind bagati intr-un razboi drept carne de tun, chiar daca numai prin aspect spiritual.
Referitor la tipul de automie, UDMR precizeaza ca este vorba de autonomie culturala. De fapt juramantul catelului prins cu rata furata in cotet.
„O autonomie culturala care sa garanteze autoritate locala in domeniul educaþiei si culturii, sa asigure informarea in limba materna la toate nivelele vietii publice. O autonomie culturala care in domeniul educaþiei in limba maghiara din Romania sa asigure competente pentru pastrarea si continuarea identitatii etnice, pentru insusirea cunostintelor competitive si accesibile tuturor. Urmarim un tip de autoritate locala culturala care sa asigure pentru comunitati minoritare in mediu inter-etnic, respectiv in diaspora, in masura proportiilor acestor comunitati, programe specifice in cadrul institutiilor culturale de stat sau in subordinea autoritatilor locale”, se precizeaza in documentul votat de delegatii UDMR.
Devin poate vulgar cand intreb: ce mamele lor mai vor, cand au scoli, mass-media de toate felurile, posibilitati de expunere a identitatii etnice in context cultural si alte asemenea? Nu cumva hiba zace in alta parte?
UDMR mai cere si forme institutionale care sa inlesneasca dezvoltarea autonomiei. Da, asa pretentii seamana cu ce ofera Ungaria minoritatii romane de acolo, nu-i asa? Sau acolo o lingura de dreptate are alta masura?
In ceea ce priveste guvernarea, UDMR solicita continuarea programelor guvernamentale care sa serveasca – in afara competentelor asigurate de autonomii – nevoile economice si sociale ale comunitatii maghiare din Romania. Oare ce fel de „cojones” au maghiarii din Romania ca le trebuiesc mai multe decat celorlalti locuitori indreptatiti pe acest taram?
Rezolutia a fost adoptata cu unanimitate de voturi de cei peste 500 de delegati prezenti la Congresul UDMR.
Nu comentez cifra, dar este ciudata unanimitatea. Seamana cu vechile obiceiuri comunisto-ceausiste. Si, cum a spus un personaj agreabil prin gandire pentru tara si poezie, conducerea UDMR este prea veche pentru a fi agreata altfel decat cu vesnica cerere de autonomie. Se mai poate comenta altceva decat trimitere la origine?

Dan Bota

0 490

Pestele este unul dintre cele mai sanatoase alimente, iar pestele de apa dulce este din ce in ce mai rar pe piata europeana. Cu toate acestea, datorita retelei hidrografice de care dispune, Romania se bucura inca de acest fel de mancare si ar putea sa devina un producator important pe piata moondiala daca ar sti cum sa-si valorifice propriile resurse.
Pastravul este un echivalent al crapului chinezesc. Atat crapul, cat si pastravul au aceleasi proprietati terapeutice, superioare – de pilda – fripturii de somon. Se stie despre carnea de pastrav ca poate ajuta la tratarea edemelor, a hepatitei, a tusei, cat si a lipsei de lapte la proaspetele mame; mai trateaza si durerile de cap, reumatismul, anorexia (lipsa apetitului), dizenteria, hemoragia anala, ulceratiile si blocajele urinare.
La Gilau, in judetul Cluj, se afla cea mai mare pastravarie din Transilvania. Aceasta este situata pe cursul Somesului Mic la 15 km de Cluj. Construita in anii 1970, crescatoria apartine Directiei Silvice Cluj.
Pastravaria Gilau are o suprafata de 8400 m2 luciu de apa si produce 80 de tone de pastravi pe an. In anii trecuti, productia era vanduta in toata Transilvania, insa, in prezent, intreaga productie este comercializata in supermarketurile din Cluj.
Cu toata concurenta importurilor si criza economica, „ne adaptam pietei, cu un adaus minim de 1 leu pe kilogram, astfel ca reusim sa avem profit’’ spune directoarea pastravariei, Valeria Pasca. Aici pastravul este crescut in conditii traditionale. Toate lucrarile se fac manual, iar densitatea este mult mai mica decat in pastravariile intensive din Occident. Cu toate acestea, consumul specific de furaje este competitiv, iar cele de provenienta daneza sunt de foarte buna calitate. ,,Dupa 2007, cand am devenit o piata deschisa, presiunea importurilor se simte, dar noi, din pacate, nu beneficiem de fonduri europene pentru modernizare si dezvoltare, pentru ca suntem o firma de stat”, declara Valeria Pasca.
Specia de la Gilau este pastravul curcubeu, numit stiintific „Salmo iridaeur girderi”, renumit pentru carnea foarte gustoasa.

0 296

Gazele naturale livrate populatiei vor fi cu 3% mai ieftine incepand cu data de 1 mai. Presedintele ANRE, Petre Lificiu, cel care dupa un stagiu la PCR si un altul la PSD – cu un portofoliu de ministru, cu o alta experienta de cativa ani – presedinte la PER, si trecut cu interes in barca PD-L, furat si el la factura de gaz, ne da vestea cea buna: gazele se ieftenesc.
In anuntul de presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, Petre Lificiu, se spune ca ieftinirea este posibila datorita faptului ca operatorii au acceptat sa isi amane recuperarea datoriilor. Cata munca de lamurire a depus saracu’ Lificiu.
„Aceasta decizie a fost luata avand in vedere evolutia pretului international al gazelor, dar motivul principal l-a constituit situatia grea a oamenilor in acest an mai dificil. Operatorii au inteles sa isi amane recuperarea anumitor datorii mai mari. Este un fel de solidaritate fata de populatie”, a declarat Petru Lificiu pentru NewsIn.
Premierul Emil Boc anuntase, pe 3 aprilie, ca presedintele ANRE, Petru Lificiu, l-a informat ca pretul gazelor va scadea cu 3% de la 1 mai.
ANRE a majorat ultima data pretul gazelor naturale livrate populatiei la data de 1 iulie 2008, cu 12,5% pentru clientii Distrigaz Sud si cu 11,6% pentru consumatorii casnici ai E.ON Gaz Romania.

0 305

Iubiti fii si fiice duhovnicesti,

Invierea Domnului nostru Iisus Hristos, praznuita in Sfanta si Marea Sarbatoare a Sfintelor Pasti, ne arata bogatia iubirii milostive a lui Dumnezeu si a slavei ceresti daruite noua, oamenilor, in Iisus Hristos, ca noi sa fim partasi ai vietii si bucuriei vesnice a Preasfintei Treimi.
Criza financiara si economica in care se afla lumea de azi este in mare parte rezultatul lacomiei, al castigului nedrept, al speculei financiare, al evaziunii fiscale la nivel mondial. Cand goana dupa profitul material obtinut cu orice pret, fara masura si fara morala, devine o tiranie a sufletului, atunci capitalismul devine „salbatic” si se manifesta ca o patima a lacomiei, „stiintific” organizata.
Consecintele negative ale acestei crize pentru populatia saraca sunt greu de descris, deoarece saracia impusa altora creeaza multa suferinta si nesiguranta, dezorientare si disperare. In aceasta situatie de politica economica fara etica, cand totul devine nesigur si imprevizibil, schimbator si inselator, este necesar sa sporim rugaciunea, sa ne apropiem mai mult de Dumnezeu Cel statornic si netrecator, drept si milostiv, dar si sa sporim vigilenta si prudenta.
Desi criza financiara si economica este in mare parte o judecata aspra pentru prea multa lacomie de lucruri materiale adunate pe nedrept si prea multa risipa de bani, ea poate fi totusi inteleasa si folosita ca un nou inceput in viata persoanelor si a popoarelor. Astfel, criza ne determina sa fim mai economi si mai cumpatati, sa nu ne punem nadejdea in valorile materiale, bani si averi, mai mult decat in valorile spirituale ale credintei, dreptatii, corectitudinii si solidaritatii cu cei in nevoi.
Chiar daca suntem mai saraci din punct de vedere al bunurilor materiale, sa nu saracim totusi din punct de vedere spiritual, ci sa ne imbogatim in bunatate, prin cuvantul bun de incurajare, sfatul bun, o mana de ajutor data celor mai saraci decat noi, dar si prin redescoperirea virtutilor valoroase ale demnitatii si creativitatii, ale muncii cinstite si solidaritatii constante.
Mai pagubitoare decat saracia, ca lipsa de cele materiale, este acum, in vreme de criza financiara si economica, criza de omenie, adica slaba vointa de a fi onest si drept, harnic si generos.
Din invatatura Sfantului Apostol Pavel despre legatura adanca dintre Invierea lui Hristos si viata crestina vedem ca bogatia bunatatii lui Dumnezeu daruita oamenilor in Iisus Hristos ne cheama la fapte bune, prin care noi sa aratam in jurul nostru bogatia lucrarii harului lui Dumnezeu in lume.
Vedem, de asemenea, ca slava Invierii lui Hristos ne descopera o alta bogatie decat bogatia materiala, pamanteasca si trecatoare, si anume ne descopera o bogatie spirituala cereasca, netrecatoare, adica bogatia vietii si fericirii vesnice, care se dobandeste prin credinta vie in Iisus Hristos si prin fapte bune. Astfel, intelegem mai bine ca Hristos a coborat din ceruri, S-a facut Om, adica a luat chip de rob, ca pe noi sa ne inalte la ceruri, sa ne faca fii ai Tatalui din ceruri, ca sa mostenim imparatia cerurilor si viata vesnica.
El, bogat fiind in slava, S-a smerit si a saracit pentru noi, ca pe noi sa ne imbogateasca daruindu-ne slava infierii prin har si a invierii din pacat si moarte.
De aceea, comoara cea mai de pret si bogatia cea mai mare a crestinului este insusi Hristos – Domnul, prezent si lucrator in viata acestuia prin harul Sau, in care se arata dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh.
Traim astazi intr-o lume in care oamenii cauta mai mult bogatia materiala trecatoare decat bogatia spirituala a credintei si a vietii vesnice, iar pe langa saracia materiala tot mai aspra, se arata si o saracire spirituala a oamenilor, ca slabire a credintei, o racire a dragostei fratesti si o diminuare a faptelor bune.
Potrivit invataturii Sfintei Scripturi, bogatia apartine lui Dumnezeu, insa El o daruieste oamenilor, ca oamenii sa o daruiasca si altora, mai ales saracilor. Dumnezeu ajuta pe om sa adune bogatia, cand aceasta este o binecuvantare a lui Dumnezeu pentru om.Totusi, bogatia materiala trecatoare, pamanteasca, adica averile si banii, nu trebuie sa fie scop in sine, ci mijloc de a cauta si cultiva bogatia spirituala netrecatoare, cereasca, ce se dobandeste prin iubire fata de Dumnezeu si fata de oameni, prin milostenie si alte fapte bune. Autorii Sfintei Scripturi observa cu intelepciune ca bogatia materiala este vremelnica, nestatornica, trecatoare, ea poate fi furata, poate fi distrusa, poate pieri, ea este inselatoare, ea nu indestuleaza pe om, ea este izvor de cearta si invidie, ea nu poate fi luata de om cu sine dupa moarte, iar cand devine pentru om o patima, bogatia impiedica adesea intrarea lui in Imparatia cerurilor, mai mult, grija excesiva pentru bogatia materiala inabusa adesea rodirea cuvantului lui Dumnezeu in viata omului ; iar patima lacomiei de avere sau iubirea de inavutire cu orice pret este sursa a multor nedreptati si neajunsuri, „ca iubirea de argint – constata Sfantul Apostol Pavel – este radacina tuturor relelor si cei ce au poftit-o cu infocare s-au ratacit de la credinta si s-au strapuns cu multe dureri”.
Pe de alta parte, Sfanta Scriptura ne prezinta si bogati buni la suflet sau milostivi, harnici si darnici, care au inteles ca bogatia lor este dar de la Dumnezeu pentru a fi daruita celor in nevoi, dobandind astfel marele dar al mantuirii, adica al iertarii pacatelor si al vietii vesnice.
Saracia are un inteles ca lipsa de bunuri materiale si unul ca lipsa de bunuri duhovnicesti sau lipsa de virtuti si calitati sufletesti. Dupa cum bogatia in sine nu este rea, ci poate fi dobandita si intrebuintata intr-un mod bun sau rau, tot asa si saracia poate fi inteleasa, acceptata si traita cu folos duhovnicesc sau poate duce la disperare si la fapte rele. Dumnezeu iubeste atat pe cei saraci, cat si pe cei bogati, asculta plangerea saracilor, pe care ii ocroteste, le face dreptate, ii izbaveste din necazuri, poarta grija de nevoile lor, ca pe unii bogati in credinta, ca mostenitori ai Imparatiei cerurilor. Pe de alta parte, saracii trebuie sa alerge la Dumnezeu, sa nadajduiasca in Dumnezeu, sa laude pe Dumnezeu, sa se bucure in Dumnezeu. Cine miluieste pe saraci cinsteste pe Dumnezeu, imprumuta pe Dumnezeu. Cine ajuta pe saraci va fi mantuit de Dumnezeu, va fi fericit si binecuvantat de Dumnezeu, va primi rasplata vesnica.
Cu aceasta speranta de innoire spirituala a vietii si de imbogatire in fapte bune, in lumina si pacea sarbatorii Sfintelor Pasti, va indemnam ca, prin cuvant si fapta, sa aduceti bucurie celor saraci si bolnavi, orfani si batrani, necajiti si singuri, astfel incat si ei sa simta ca Invierea Domnului Iisus Hristos revarsa peste oameni bogatia iubirii lui Dumnezeu Cel Milostiv.
Cu prilejul Sfintelor Pasti, va adresam tuturor parintesti doriri de sanatate si mantuire, pace si bucurie, dimpreuna cu salutarea pascala: Hristos a inviat!
„Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti!” (II Corinteni 13, 13)

Al vostru catre Hristos-Domnul rugator,
† D A N I E L
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

0 319

De peste doua secole si jumatate, in judetul Alba, in cea mai intinsa comuna din Romania, Bistra, din Muntii Apuseni, se pastreaza un obicei unic de Pasti, „pragsorul”.
Combinatie complexa de sarbatoare laica si religioasa, obiceiul, care are loc intre Vinerea Mare si Duminica Tomii, a fost adus in comuna pe la 1750 de episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, originar din Bistra.
„Pragsorul” are drept „actori” principali intre sase si 12 tineri necasatoriti, numiti „crai”. In Vinerea Mare, dupa ce se spovedesc si se impartasesc, „craii’ isi incep garda simbolica la Mormantul lui Iisus Hristos, in curtea bisericii. Aici, ei isi instaleaza toaca si tevile special pregatite pentru „puscaturi”, care vor ramane in curtea bisericii pana luni, a doua zi de Pasti. In tot acest timp, ele sunt pazite de tineri, pe rand, pentru a nu fi „furate”.
Imbracati in tinuta militara si inarmati cu sulite, din Vinerea Mare si pana luni dimineata, „craii” bat toaca si „pusca” din tevile special pregatite. Duminica, spre seara, de Pasti, in curtea bisericii este ales Primul Crai, care, dupa traditie, este feciorul ce urmeaza sa se casatoreasca in acel an.
Luni, imbracati de aceasta data in tinuta populara si insotiti de un taraf, „craii” merg prin sat, din casa in casa, strigand „Hop, hop, hop, vivat” ( „Hai, hai, hai, sa traiti”), si invita fetele la bal. Tot „craii” aleg si o „prima craiasa” a „Pragsorului”.
Manifestarea se incheie cu un alt bal, in Duminica Tomii, prima de dupa Pasti, cand are loc „Pragsorul Mic”.

Numarul: 7882 | Data: 2025-11-16


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT