Ofensiva minciunii

Ofensiva minciunii

0 112
Am remarcat, a cata oara, ca aparenta distruge fundamentul, iluzia infrange realitatea, obraznicia face casa buna cu reusita, tupeul tapetat cu formule demagogice spoite cu frazologie rupta de context dar bine aghezmuita cu iz democratic pot denatura sensul real al lucrurilor.
Am remarcat, pentru a cata oara, ca atunci cand te pitulezi ca gainatul dupa gardul puterii, nimic, nici tragedia unei natiunii dusa sub limita supravietuirii, nici realitatea evidenta a esecului unor pretinse reforme, nici nerusinarea de a-ti cocota amanta pe mormane de bani publici, nici destramarea unitar lingvistica a unei natiuni nu te face sa dispari din peisaj.
Am remarcat, ca sfidarea, folosirea tertipurilor murdare si a armatelor de lingai ahtiati dupa functii si profit, te pot ridica desupra dorintei exprimata liber prin vor. Ca, profitand de esecul coloanei vertebrale a parvenitilor zilei poti impune linsajul mediatic, teroarea organizata a institutiilor supuse pohtelor suzeranului suspendat, avalansa mizeriei amenintatoare din retele de socializare si poti astffel conduce o natiune prin santaj.
Am remarcat ca peschesurile catre  Inaltele Porti, de la Bruxelles la Washington functioneaza la fel de bine ca in urma cu doua sau trei sute de ani. Ca una din cele mai importante, poate cea mai importanta functie in stat, nu se obtine prin vot, prin dialog, prin sprijin, prin proiecte. Ci ,,firmanul”! Se primeste din mila stapanului prin cedarea unor baze militare unor licurici mari carora le promiti, la orice venire, aterizare, descalecare, etc, o chestiune ce tine de oralitatea fetelor de la pod. Si prin daruirea petrolului, aurului, facilitatilor fiscale sau a altor resurse naturale la alti licurici, mai mici.
Am remarcat ca stafia bolsevicului A. J. Visinschi, adjunctul ministrului de externe sovietic de atunci,  care a defint traseul Romaniei comuniste pentru cateva zeci de ani si a decis cine trebuie sa conduca, ce trebuie sa producem, cine trebuie sa se afla la putere, cine merita sa traiasca sau nu, cat trebuie sa platim la Moscova si cat avem voie sa ne dezvoltam are acum copie mai rafinata dar la fel de perversa. Astfel, in noua conjunctura locala si noul context international, adjunctul devine asistent. Asistentul lui Hillary Clinton, respectiv Phillip Gordon care a fugit prima data intr-o curticica din Bucuresti. Nu il apasa vreo nevoie fiziologica ci una ideologica. Pentru ca de peste o luna si jumatate protejatul licuriciului mare sufera. Amanta este somera, serviciile lucreaza in draci fiindu-le frica ca vor fi restructurate, propaganda de partid verde – oranj duduie de teama intarzierilor salariale, justitia isi trimite procurorii la tara pentru a recalifica democratic votantii, si el, tot singur, langa Eba si televiziuni, traumatizat ca i se termina si stocul de wiskey pe langa cel de incredere.
Nu stim daca spectaculoasa coborare din urma cu cateva saptamani a robotului Curiosity pe Marte a avut pana acuma un efect stintific relevant, dar pogorarea lui Phillip Gordon pe taram mioritic a avut un efect direct asupra natiunii noastre. Infuzia de ,,democracy” adusa de el are iz halucinogen.
Astfel, Curtea Constitutionala a scazut cu zece zile termenul prin care solicita listele de alegatori, presa basista a jubilat orgasmic in speranta unor bonusuri ulterioare, iar  Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) da cu flit presedintelui interimar care a solicitat ca aceasta institutie sa se intalneasca pentru a lua act de o demisie. CSM considera acest lucru o ingerinta a politicului in justitie. In acelasi timp CSM are timp sa se certe cu presa si sa de-a drepturi la replica. Nu are timp insa de actul de justitie. Explicatia este simpla. De cand a avut loc ,,lovitura de stat” mediatica impotriva lui, a zeificatului Basescu, parchetele, justitia in integralitatea sa, serviciile secrete, PDL, anonimii agresivi ai lumii virtuale subventionati de miliardari ce-si pierd contractele cu statul, s-au transformat in agentii de presa. Si nu mai au timp sa-si faca treaba care le defineste fisa postului.
In schimb cand presedintele interimar si premierul au cerut intr-un glas, procurorilor si presedintelui suspendat sa opreasca prigoana impotriva cetatenilor care au votat la referendum toti cei amintiti s-au simtit lezati.
Si au inceput o noua ofensiva. Uitand ca toate aceste grupuri de interese au guvernat Romania opt ani. Cum au guvernat-o judecati si singur.
Dar de cand toate aceste organisme amintite, CCR, CSM, PDL, Parchet, SRI, SIE, SPP, ambasade, etc s-au transformat in organe de presa care propovaduiesc minciuna mi-e rusine ca pot fi confundat, macar si un moment cu cei ce mai practica in ziua de azi meseria de ziarist.
 
Iulian Rinder
 

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.