Obsesia târgurilor de Crăciun în România. De unde până unde?
🎄 Prima oară am văzut târg de Crăciun prin 1991 la Budapesta, pe lângă gara Kelleti, se numea chiar așa, Koracsonyi Vasar [Coracioni vașar] sau târg de Crăciun, pe ungurește. Era doar o piață unde se vindeau textile, confecții, în ipoteza că le cumperi ca să le faci cadou de Crăciun. Nu semăna cu bâlciurile luminate feeric, din prezent.
🎄 În România târgurile de Crăciun cred că au apărut prin imitație după 2000 sau chiar 2010, prima oară la Sibiu, dacă nu mai înșel. Ulterior moda s-a întins contagios în toate orașele, toți primarii vrând să facă aceste târguri de Crăciun cât mai de efect și cât mai electorale. Târgul de Crăciun a ajuns și un termen de referință sau de evaluare a unor primari, negativ sau pozitiv după caz, la fel ca serviciile publice din subordinea primarului. N-ai târg de Crăciun, nu ești primar adevărat. A ajuns să fie aproape totuna cum ai opri termoficarea.
E și competiție politică între primari, care dintre ei are târgul mai mare și mai frumos și care atrage mai mulți vizitatori.
🎄 Dragi prieteni, obiceiul este 100% nemțesc. Nici măcar nu este occidental la modul general. Este o tradiție din spațiul german, apărută după anul 1300, care a luat amploare după reforma Luterană de după 1525 și relansată puternic odată cu consumismul secolului XX.
🎄 Doar că noi suntem români, nu suntem nemți. Și suntem ortodocși, majoritatea, nu suntem luterani sau catolici. În perioada târgurilor de Crăciun care în creștinătatea apuseană este Advent, la românii ortodocși este Postul Crăciunului.
🎄 La români nu exista conceptul de târg de Crăciun unde să te duci să mănânci cârnați, din moment ce respectau Postul Crăciunului și o parte însemnată dintre români îl respectă și în prezent.
🎄 Turta dulce, un produs caracteristic târgurilor de Crăciun nu are nicio ea vreo legătură cu tradițiile românești. Este tot venită din Germania. Un călugăr armean a adus turta dulce în Europa Occidentală și a asociat-o cu perioada Crăciunului. Din orașul german Thorn, în prezent Torun din Polonia, unde acum este o adevărată industrie a turtei dulci, produsul s-a răspândit în toată Europa Occidentală.
🎄 Nu exista la români nici conceptul de târg de Crăciun ca sursă de unde se pot cumpăra cadouri pentru cei dragi. Românii nu făceau cadouri de Crăciun. Doar de Paști se mai cumpărau hăinuțe, lucrușoare noi pentru copii și obiceiul nici nu avea vreo legătură cu religia, ci cu ideea că primăvara se reînnoiește și se primenește totul.
Cadourile de Crăciun și cu “Moșul” care le aduce sunt invenție nemțească, protestantă. Luteranii au interzis cultul sfinților, dar pentru a lăsa totuși o consolare oamenilor au lansat mitul lui Mos Craciun – Sankt Nikolaus, amintind de Sfântul Mare Ierarh Nicolae.
🎄 Revenind la moda târgurilor de Crăciun, nu întâmplător imitația nemțească a apărut pe la Sibiu sau Cluj prima oară in România. Sunt pe acolo unii care trăiesc cu iluzia că ar fi mai cu moț, că ar fi “Europa Centrală”. Este o prostioară. Din punct de vedere socio-cultural Europa Centrală a dispărut pentru totdeauna în anul 1945. După anii ‘80 mitul Europei Centrale a fost resuscitat din motive geopolitice dar rămâne un mit. Am scris o analiză amplă pe acest subiect, pentru LARICS.
🎄 Dragi prieteni, nu sunt vreun “taliban” care afuriseste târgurile de Crăciun.
Vizitați-le dacă vă place, cheltuiți acolo banii voștri pe ce doriți, pe vin fiert, turtă dulce sau cadouri.
Eu doar v-am spus de unde și cum a ajuns imitația nemțească în România.
Weihnacht fericit la toată lumea! 🎅🏻
Autor: George Scarlat
Sursa: facebook.com
