O viziune paralelă asupra conflictului global: care este miza reală!?

O viziune paralelă asupra conflictului global: care este miza reală!?

1 49


Lumea a intrat într-un blocaj istoric care nu are legătură directă cu Ucraina, Gaza sau Taiwan, deși aceste conflicte par a fi în prim-plan.
Problema de fond este mult mai profundă: sistemul monetar global, construit în jurul dolarului american, și-a atins limitele funcționale.
Timp de decenii, Statele Unite au putut susține ordinea globală printr-un mecanism aparent simplu: tipărirea de dolari, exportul inflației și absorbția acesteia de către restul lumii.
Atât timp cât dolarul era perceput ca fiind „fără alternativă”, acest mecanism a funcționat.
Crizele erau rezolvate prin lichiditate, iar lichiditatea venea de la Rezerva Federală(FED).
Astăzi însă, tipărirea de dolari nu mai produce efectele dorite.
Nu mai stimulează economia reală, nu mai creează creștere stabilă și, mai ales, nu mai este automat acceptată de restul lumii ca soluție.
Lichiditatea suplimentară nu se transformă în dezvoltare, ci în inflație, datorie și instabilitate.
Cu alte cuvinte, banii tipăriți „din aer” nu mai pot susține sistemul.
Este nevoie de o ancoră reală.
De ce energia devine noua ancoră a banilor
În lipsa aurului sau a unui alt standard clasic, energia – petrolul și gazele – devine activul real care poate ancora o nouă emisie monetară.
Cine controlează energia controlează, indirect, și capacitatea de a tipări bani cu valoare.
De aici începe adevărata bătălie.
Pentru a relansa un nou ciclu economic și industrial, este nevoie de:

  • energie ieftină,
  • fluxuri stabile,
  • piețe de consum mari,
  • o monedă dominantă care să circule în acest sistem.

    Europa devine elementul-cheie.
    Europa – piață, nu jucător
    Europa nu este centrul decizional al acestui joc, ci spațiul sacrificat pentru stabilizarea sistemului.

    Ea este piața de consum, terenul industrial și zona de absorbție a costurilor.
    Europa are nevoie de energie și de dolari pentru a-și menține economia și pentru a intra într-un nou ciclu de reindustrializare, tot mai mult orientat spre producție militară.

    În același timp, este structural dependentă de liniile de finanțare ale Rezervei Federale, ceea ce o face incapabilă să iasă din schema impusă.
    Această dependență o transformă într-o parte pasivă a aranjamentului: acceptă reguli, prețuri și politici care îi afectează competitivitatea, dar mențin funcțional sistemul global dominat de dolar.
    Europa este, astfel, costul necesar al unui nou echilibru.

    Cine sunt adevărații oponenți

    Conflictul global real nu este între Est și Vest în sens clasic.
    Este o confruntare între două modele de control:
    Pe de o parte, Statele Unite, care încearcă să reconstruiască dominația dolarului prin control strict asupra fluxurilor energetice, eliminarea piețelor „gri” și readucerea capitalului tipărit în sistemele financiare proprii.
    Pe de altă parte, China, sprijinită tacit de ceea ce poate fi numit „Londra globală” – rețeaua financiară, juridică și comercială construită în jurul City of London, care a prosperat timp de decenii din opacitate, arbitraj și tranzacții necomplet reglementate.
    Pentru această tabără, o lume complet transparentă, controlată energetic și financiar de SUA, reprezintă o amenințare existențială.

    Unde se află Rusia în acest joc
    Rusia nu este arhitectul noului sistem, dar nici simpla victimă a lui. Ea ocupă o poziție intermediară, dar strategică.
    Rusia deține resurse energetice masive, infrastructură critică,
    capacitatea de a perturba fluxurile existente.
    În același timp, nu dispune de o monedă globală și nici de un sistem financiar capabil să înlocuiască dolarul.
    De aceea, Rusia nu joacă pentru dominație monetară, ci pentru recunoașterea intereselor sale de securitate și pentru un rol negociat în noua arhitectură.
    Acceptarea dialogului cu SUA, inclusiv în cadrul „spiritului de la Anchorage”, trebuie citită în acest context: Moscova a testat dacă este posibil un compromis în care energia și securitatea să fie negociate, nu impuse.
    Când acest compromis pare abandonat, Rusia transmite semnale că dispune de alte opțiuni – adesea asimetrice – pentru a-și apăra poziția.

    Un război al sistemelor, nu al statelor
    Ceea ce se desfășoară astăzi nu este o sumă de conflicte regionale, ci un război sistemic pentru controlul banilor, pentru controlul energiei, pentru regulile viitoarei ordini globale.
    Restul – conflictele militare, sancțiunile, crizele politice – sunt manifestări secundare ale acestei confruntări fundamentale.

Autor: Răzvan Bibire
Sursa: facebook.com

COMENTARII

  1. Din totdeauna viața umană , populațiile au fost în plan secundar .. .
    Suntem tare mândri de mari tehnologii de ,, ultimă generație ,, care mai de care cu efecte catastrofale ..de industrii de armament etc .. Toate cu un singur scop , de UCIDERE ȘI DISTRUGERE TOT …
    Se vorbește de evoluția speciei umane ?????
    Doar că am trecut de la bâtă la ..Drone ucigașe ???
    Tot înapoiați și bestii am rămas … .
    Biata umanitate …victimele unor deraiati , psihopatici ..

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.