O lume de acum 17 milioane de ani! Montréal-du-Gers!
Cu ocazia săpării fundației casei părintești, un copil a găsit, scormonind pământul, o scoică. Marea se afla la mare depărtare, deci curiozitatea lui a fost enormă. De aici și pasiunea și sutele de întrebări care nu și-au găsit răspunsul decât într-o carieră îndelungată și încununată de succes ca paleontolog (cel care studiază fosile animale și vegetale din timpuri preistorice).
Copilul mic și curios era chiar dr. Francis Duranthon, directorul Muzeului de Istorie Naturală din Toulouse, pe care Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” are deosebita plăcere să-l aibă ca oaspete.
Joi, 27 iunie, la ora 18:00, Francis Duranthon a vorbit publicului despre tabăra înființată acum 5 ani, la Montréal-du-Gers, în sudul Franței, un loc în care sub îndrumarea specialiștilor în domeniu, atât elevii și studenții pasionați de paleontologie, cât și turiștii pot face săpături și descoperi rămășițe ale unor animale uimitoare de acum milioane de ani.
Acest sit paleontologic are o diversitate incredibilă, o valoare considerabilă și este de o dimensiune științifică remarcabilă, prin descoperirile realizate aici de-a lungul anilor deoarece vizitându-l putem descoperi imagini succesive ale vieții pe planeta noastră de-a lungul perioadelor geologice.
Munca este una minuțioasă, laborioasă și cere mult timp, delicatețe și răbdare, se lucrează cu ustensile de stomatolog, dar participanții sunt răsplătiți prin descoperirile făcute. 90 de specii diferite au fost găsite în acest sit paleontologic, de la veverițe și crocodili, până la rinoceri sau elefanți originari din Africa.
Fosilele găsite pot fi microscopice sau cu lungimi considerabile, toate și fiecare în parte spunând o poveste despre cum trăiau animalele în timpuri miocene.
Printre descoperirile remarcabile făcute la Montréal-du-Gers se numără și o vertebră de Deinotherium, un fel de văr al elefanților actuali, care a populat teritoriul Gasconiei acum 17 milioane de ani. Acesta se plimba în voie și prin câmpia Moldovei, dovadă fiind scheletul de Deinotherium gigantissimum, piesă de valoare ştiinţifică mondială, din patrimoniul cultural deţinut de România, aflat în holul central al Muzeului Antipa.
NOTA REDACȚIEI
Pe teritoriu României sunt o multime de situri arheologice si nu numai. Din pacate lipsește un instrument digital funcțional care să le pună în valoare.
Există un Repertoriul arheologic national cuprinde date stiintifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum si orice alte informatii privitoare la:
a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic cunoscut si necercetat, precum si zonele al caror potential arheologic devine cunoscut întâmplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive; zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic cunoscut si necercetat, precum si zonele al caror potential arheologic devine cunoscut întâmplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive;
b) monumentele, ansamblurile si siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfasurare cercetari arheologice;
c) informatii stiintifice privind bunurile mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevazute la lit. a) si b);
d) situri arheologice distruse sau disparute.
Nu este suficient.
În momentul in care va funcționa un astfel de site (program) vom avea cu adevărat un start al valorificării turistice in acest domeniu.
Vlad T.
