O înfruntare Marian Munteanu – Traian Băsescu?

O înfruntare Marian Munteanu – Traian Băsescu?

0 423

Am citit deunăzi un articol  matinal care însoțea textul, altminteri apăsat analitic și, aparent, echidistant, cu sintagma „Băsescu… șah mat la Munteanu, dintr-o imagine fotoșopată cu cei doi. DAR am constatat că ar trebui să fie cam invers, adică „Munteanu… șah mat la Băsescu”.  După cum reiese evident chiar din articol: „O înfruntare Marian Munteanu – Traian Băsescu, directă, pe tv, a avut loc cu niște ani în urmă, când Băsescu, candidat la președinție, prins în mrejele pidosnice ale Tatianei Alina Mungiu care susținea sus și tare 20 la sută dintre români sunt homosexuali. Atunci Marian Munteanu l-a făcut arșice, elegant si în direct  pe Băsescu si mă îndoiesc că vreodată în viață și-a mai luat-o atât de rău Băse de la cineva. Bag de seamă că Băse n-a uitat că trebuie să se ferească de vreo confruntare directă cu Munteanu…”
L-am urmărit recent pe „legionarul” Marian Munteanu la televiziunile de impact, cu ochii maturității  de acum: a învățat să  să iasă din corzi cu abilitate; asta prinde bine la populime (!), având un discurs  de Cristos al adevărurilor, cinstei și sacrificiului. Are debit, are vocabular, are oratorie, are replici, are decibeli… Marian Munteanu & STANILOAE
Și la emisiunea lui Rareș Bogdan și și la emisiunea lui Gâdea a prestat bine pentru ochii și urechile orbilor și surzilor unei națiuni oarbe și surde. Chestia cu… i-a iertat pe mineri și nu a depus plângere penală împotriva minerului ciomăgitor care urma să fie trimis în Instanță  și că nu au avut nici o vină că l-a cotonogit și l-a bagat în comă, a pus capac așteptării inchizitorilor din studiourile TV, care se așteptau la recunoașterea dorinței de revanșă a fostului lider al Pieței Universității, pledând pentru iertăciune și smerenie (!) de parcă ar fi papa Ioan Paul care și-a iertat smerit atentatorul în celula lui de condamnat pe viață.
Ehei, e al naibii de abil Marian Munteanu ăsta după un sfert de veac de la istoricele și istericele evenimente care au întors România la feudalismul mentalului colectiv în Iunie 1990. Ascultîndu-l în postura de candidat, ai putea jura că și pe Iliescu l-a iertat, fiindcă a tot evitat, declarând că lasă în seama Justiției să se pronunțe, el, victima, fiind om bun, iertător, mântuitor precum Iisus… Cert este că universitarul de la Universitate are șanse mari la Primăria Generală și că, întradevăr, a speriat ciurda politrucă iliesco-băsistă & Co…
Știindu-se că PSD și aliații au ratat de fiecare dată Capitala, cu excepția „independentului” Mircea Sorin Oprescu, care a cam spulberat  șansele PSD-ului la alegerile pentru Primăria Generală. Gabriela Firea pierde din start din cauza lui Oprescu și a lui Pandele al ei despre care se scot ca murăturile de la saramură potlogăriile din evidențele DNA-ului și ale serviciilor.Marian Munteanu & TUTEA
Marian Munteanu, în postura de „independent” civic pacifist pe lista PNL are cele mai mari șanse. În vreme ce alții se bat ca zmeii cu paloșul politic, el câștigă prin canalizarea discursului pe principalele obiective (lozincare și aproape imposibil de realizat) care prind la fraierime: eradicarea hoției din Primăria Generală și participarea societății civile prin Consilii Civice la actul de decizie privind proiectele și prioritățile.
Și, în fond, de ce nu ar fi Marian Munteanu viitorul Primar General?
Pe șoroșistul Dan Nicușor îl va spulbera ca pe un puișor de găină de Crevedia (vorba lui Dan Puric…) în confruntarea directă. La aceste alegeri pentru capitală, bucureștenii vor avea de ales între pseudo-politiciana gălăgioasă și țățoasă (nu am scris „țâțoasă”, ci „țățoasă”…) Gabriela Firea a lui Ponta-Năsase-Iliescu-Pandele și doi băieți care vin (aparent) din societatea civilă.
Ai lui Băsescu aproape că nici nu contează. Ar conta întrucâtva doar dacă Băsescu însuși ar candida pentru Primar General, dar ar fi de decor, spre deliciul alegerilor. Dar nu ar câștiga, fiind însuși EL  conștient de acest lucru, de aceea nu se băgă, mulțumit doar să obțină câteva procente pentru Partidul Mișcarea aia Pupulară … Campania de presă, de partide și de servicii anti-Munteanu va conduce la efectul pervers de creștere a simpatiei pentru acest personaj , exact ca efectul anti-Taxi după clipul „Despre smerenie”, care a condus la triplarea donatorilor pentru Catedrala Neamului.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.