O FANTOMA BANTUIE IN ARDEAL; TINUTUL SECUIESC !

O FANTOMA BANTUIE IN ARDEAL; TINUTUL SECUIESC !

0 100
S-a dezlantuit, in presa maghiara din Romania, o intreaga "turbulenta" vecina cu paranoia in jurul demersurilor iredentiste si mai ales revizionist-sovine pe tema unei fantome: "Tinutul Secuiesc"! Acestea au fost declansate de personaje politice radicale, ca fostul episcop raspopit Tokes Laszlo, sau, mai nou, cativa lideri secui din judetele Covasna si Harghita, socotiti din generatia noua de politicieni udemeristi. Dar crescuti in aceiasi nevroza colectiva a revendicarilor teritoriale, intretinute iresponsabil de la Budapesta!
A conduce revansard o organizatie politico-civica in plin secol XXI, ca pe un automobil de epoca, privind doar inapoi, spre Tratatul de pace de la Trianon, sau readucand in actualitate abuzivul Diktat de la Wiena, inseamna sa ramai mereu in afara istoriei,intretinand un conflict artificial ce poate genera conflicte tragice. Scaunele secuieÈ™ti au fost intodeauna doar unități separate de administrare judecătorească (nu comitate administrative!) ale secuilor din Principatul autonom Transilvania, menÈ›ionate începând cu secolului al XIV-lea. Nu mai vorbim ca dupa infrangerea catastrofala de la Mohacs, practic aproape doua secole (!) Ungaria a disparut de pe harta Europei, iar capitala Buda nu ramasese decat un pashalic al Turciei!
Abia in anul 1867, dupa "instituirea norocoasa" a dualismului austro-ungar, autoritățile maghiare de la Budapesta au decis desfiinÈ›area scaunelor secuieÈ™ti, iar în locul lor au apărut mai multe comitate (vármegyék), unde secuii au fost redistribuiÈ›i. Si atunci n-a miscat nimeni in front, n-a cartit nimeni impotriva autoriatii de stat, desi atunci secuii chiar erau o populatie distincta fata de unguri, cu multe traditii specifice si viata comunitara proprie, Cele ÅŸase Scaune SecuieÅŸti erau : Scaunul MureÈ™, Scaunul Odorhei (Tileagd), Scaunul Ciuc, Scaunul Sepsi, Scaunul Chizd È™i Scaunul Orbai. Cele trei din urmă s-au unit sub nume de "Trei Scaune" (denumite Haromszek).
Deci, nicodata NU a existat, ca unitate administrativa, "TINUTUL SECUIESC"!
In scopul viabilitatii unei "formule" de administrare inexistenta, doctrinarii lui Tokes si ideologii udemeristi tot fac trimitere la Proiectul de reorganizare a Austro-Ungariei, publicat (doar ca o SUPOZITIE de ordin privat a unui cercetator!) în anul 1906 de Aurel C. Popovici, intitulat Statele Unite ale Austriei Mari, prevedea (in CADRUL INDEPENDENTEI Transilvaniei!) ca "Scaunele secuieÈ™ti" să fie una din cele 15 "țări" alcătuitoare ale confederaÈ›iei. Scaunele secuieÈ™ti, separate, ca unitati administrative, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale judeÈ›elor Covasna È™i Harghita, precum È™i în partea de mijloc a actualului judeÈ› MureÈ™; în afara acestei zone, cuprindeau È™i câteva localități din judeÈ›ele Alba È™i Cluj (între Turda È™i VinÈ›u de Sus, care È›ineau în trecut de Scaunul ArieÈ™ului) Scaunele secuieÈ™ti, iniÈ›ial È™apte la număr, apoi cinci (prin constituirea celor Trei Scaune în unul singur), ca unitati de administratie chiar si separate, au fost desfiinÈ›ate în anul 1876, odată cu Reforma administrativă a Regatului Ungariei, în sensul extinderii organizării comitatelor la nivelul întregului stat. Teritoriul fostelor scaune secuieÈ™ti nu a avut si nu are nici în prezent un statut administrativ deosebit de mulÈ›imea de È›inuturi istorice româneÈ™ti, deci are doar administraÈ›ie publică de tip judeÈ›ean. Există o miÈ™care pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această zonă, miÈ™care afiliată la Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) al minorităților maghiare din Slovacia, Serbia, Ucraina, România È™i CroaÈ›ia, condusă de pastorul László TÅ‘kés. Potrivit recensământului din anul 2002, în judeÈ›ele Harghita, Covasna È™i MureÈ™ trăiau 668.471 de maghiari (59,2%), dintr-o populaÈ›ie totală de 1.129.522 de locuitori. În judeÈ›ele Covasna È™i Harghita, etnicii maghiari formează o majoritate de 73,8% È™i respectiv 84,1%. Cea mai mare comunitate maghiară din România, alcătuită din 70.108 etnici maghiari (2002), este localizată în municipiul Târgu MureÈ™, alături de 75.553 români (2002). Târgu MureÈ™, cu un total de 150.041 locuitori (2002), este cel mai important oraÈ™ al celor trei judeÈ›e È™i al È™aselea ca mărime din Transilvania.
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.