O DILEMĂ SECULARĂ – NU vor să vorbească, sau NU ştiu limba...

O DILEMĂ SECULARĂ – NU vor să vorbească, sau NU ştiu limba română?”

0 43

Rea voinţa?  Posibil… dar şi antipatia cultivata programat si mai pregnant de la Budapesta faţă de limba română.
Da, problema este la fel de delicată, prezentând mai multe aspecte. Unul dintre ele ar putea fi faptul că si maghiarii, majoritatea, se simt jenaţi că nu vorbesc bine limba țării lor şi probabil, consideră că vor fi luaţi în râs de români. Copiilor maghiari în clasa I le este deja foarte greu să se obisnuiasca, dintr-odata cu limba română, datorită faptului că până atunci ei nu prea au luat contact cu limba, în familie (se vorbeste exclusiv maghiara) si la posturile tv. Chiar dacă destui părinţi maghiari cunosc totuşi româna, puţini sunt cei ce vin în ajutorul copiilor, folosind-o din când în când în prezenţa lor : “Nu o să vorbesc limba română în familie de dragul de a o învăţa copilul” – declara convins un maghiar din Harghita
Cum s-a ajuns aici? 
Este in principal un rezultat direct al momentului heirupist cand, in toiul Revolutiei, un inspector de minister, un oarecare inspector din Minister, unul Urmenya reusit sa desparta etnic scolilein graba si abuziv, pe limbi, incepand chiar cu gradinitele !! Adica de la inceput pe criterii lingvistice! 
În unele localitati sau cartiere copiii maghiari până la şase ani, când merg la şcoală, chiar nu au de fel vreun contact cu limba română, iar când o învaţă la clasa, o învaţă – cum spunea inegalabilul in prostia sa etnica, alde Basescu –  ca pe o limbă complet străină…
La fel si invers, pentru copii romanilor, desi in localitatile mixte se constata reciproc mai multa disponibilitate! In fond,si Romana si Maghiara sunt doua respectabile si frumoase limbi europene, chiar foarte expresive si placute. 
O alta cauza, tot un handicap reciproc, de fapt, este lipsa cadrelor didactice calificate, ce ar trebui mai bine platite, precum medicii, mai ales la clasele I-IV.
Sa constatam cu obiectivitate ca devine un dezavantaj direct, dar si nedrept pentru copiii maghiari, exact in cea mai propice perioada optima pentru învăţarea reciproca de catre copii atat a  limbi române, cat si a limbii maghiare, 
pentru tot restul vieţii.
Pentru stimularea reciproca a cunoasterii celor doua limbi, traducerile din limba romana in maghiara si invers este efectiv deficitara si mult ramase in urma ,chiar la nivelul clasicilor. Este mare lucru sa realizeze, in primul rand parintii, ce avantaj deosebit ar fi pentru copii lor sa cunoasca fara efort o limba in plus, dar mai ales o cultura europeana in plus! Interesant, maghiarii din conducerea UDMR isi dau „programat” copiii în familii de români si la scoli romanesti, să înveţe doar ei  limba română pentru a performa mai tarziu in politica.” – declara parintii maghiari din Covasna. Limba română, ocazional este învăţată şi de copii maghiari, însă acestora le este mai greu. Vecinii se înţeleg bine între ei, români cu unguri, oamenii simpli se înţeleg mereu fără probleme, cand sunt împreună la muncă şi din pacate mai rar la distracţii. 
Cum sau amplificat artificial dimensiunile false ale asa zisei „antipatii, a presupusei uri interetnice” in Secuime? 
Se stie cum! Imediat dupa evenimentele din  dec. 1989 scolile româneşti au fost separate forțat de şcolile maghiarefără voinţa parintților, indiferent de etnie. Chiar daca au rămas deschise în continuare oricărui copil maghiar care vrea să înveţe limba română, rar sunt  cei care continuă să înveţe si  această limbă…
Copiilor nu li se explica, detaliat ca  in Europa Centrala si de Est sunt doua culturi europene importante, care trebuie promovate reciproc. Marii poeti ai Lumii, Eminescu și Petofi trebuie cititi si in limba lor natala, unde sunt inegalabili, dar si tradusi la acelasi nivel! Unde chiar suntem in urma… 
Situaţia privind cuprinderea în unităţile de învăţământ cu predare în limba maternă şi română, a populaţiei şcolare de naţionalitate maghiară este eminamente deficitara incepand cu forma de învăţământ.
Daca analizam  numărul celor care învaţă în maghiară si a celor care învaţă în românăla nivel Preşcolar, procentul este doar 22% si scade in ciclul Primar la doar 19%. Apoi creste in Gimnazial la 23% ; Liceal peste 50% Profesional  32%.
În concluzie se poate observa că situaţia nu este chiar îngrijorătoare, şi nu se poate afirma că ar exista  un dezinteres programat din partea etnicilor maghiari faţă de limba română.  
Modul de predare a limbii române!
Pe lângă lipsa cadrelor didactice de specialitate apare şi problema metodei de predare a limbii române în şcolile maghiare ,“limba română ar trebui predată ca o limbă străină” – sustine ca un basist prost, un specialist maghiar. Problema nu este cea a limbii, ci a manualelor alternative care existau odată cu foarte utile subsoluri explicite de pagini cu indicaţii în limba maghiară, după cum spunea o profesoară româncă din Harghita.
Maghiarii consideră, cu destule exemple, că învăţarea limbii române trebuie să fie atrăgătoare şi nu impusă.  
Un exemplu de lăudat îl constituie Radio XXI unde se folosesc alternativ cele două limbi, transmisiunile făcându-se interesant cînd în limba română când în limba maghiară. Este vorba de o audientza ce se apropie de 30 milioane! Acesta constituie o modalitate practica de stimulare a educaţiei multiculturale, ce ajută mult şi la obişnuirea cu cele două limbi şi la însuşirea lor.
Tinând cont de specificul acesta poate că ar fi indicată şi introducerea în liceele româneşti a limbii maghiare, ca materie opţională. Trebuie incercat! Pentru maghiari, este o sincera bucurie atunci când românii vorbesc limba maghiară, Pai nu? Este însă si mare păcat că nu se găsesc în librării manuale de învăţare mai repede a limbii maghiare fără profesor de genul celor care se găsesc pentru alte limbi.
În mare parte tinerii români nu se mai întorc în locurile din care au plecat deoarece ei au rezerve , nu cunosc bine limba maghiară, iar aceasta a devenit nedrept o condiţie la angajare… Aparent normal, ţinând cont de procentul populaţiei de etnie maghiară din zonă, Cu totul exagerat, întrucat mulţi susţin … că toţi maghiarii cunosc limba română, fiind conştienţi de necesitatea acesteia… Povesti !! 
Daca o stiu , ei o vorbesc doar când sunt nevoiţi.Ceea ce este o sustinere eronata! În schimb numărul tinerilor maghiari ce se întorc în zonă, este mult mai ridicat, de cand  limba maghiară a fost impusa si in invatzamantul superior , constituind indirect  tot un avantaj al acestora. Astfel s-a ajuns la situaţia aberanta că din cauza lipsei cadrelor, pana si la secţiile româneşti să se predea limba şi literatura română de către  mulţi suplinitori…maghiari. 
Şcolile româneşti din zona se confruntă în primul rând nu doar cu lipsa cadrelor ci si cu lipsa cărţilor în limba română; dar şi cu cea a altor materiale didactice, Din acest punct de vedere şcolile maghiare, chiar au o situaţie privilegiata, mult mai bună, datorită diverselor donaţii primite din partea numeroaselor  instituţii din Ungaria.
Astfel că a apărut şi problema diverselor materiale didactice neconforme care se folosesc la ore de către profesorii maghiari, (de ex. hărţi si  manuale, cu Ungaria Mare , care nu mai sunt în concordanţă cu manualele româneşti.!! Trebuie precizat totuşi, că în Ordinul ministrului nr 4787 / 1996 privind studierea limbii materne de către elevii aparţinând minorităţilor se spune (cap V, paragraful 5 ): “Pot fi folosite la clasă, ca materiale ajutătoare, anumite cărţi primite din Ungaria ce intretin inca  neintzelegeri interetnice in Secuime  dar si din partea unor instituţii din ţările de obârşie ale diverselor minorităţi ( abecedare, caiete, cărţi de lectură? etc.) existente în biblioteca şcolii.” 
În unele localităţi, în care românii reprezintă sub 3% din populaţie, o problemă este şi dificultatea de procurare a… cărţilor româneşti, la serbări sau diverse ocazii în care se oferă premii, profesorii fiind nevoiţi să plece în alte localităţi pentru a cumpăra cărţi. “Pentru învăţarea şi conservarea limbii de către …minoritarii români ei trebuie să aibă mai întâi cărţi de literatură română. Este revoltător că la sfârşitul anului şcolar, vrând să cumperi cărţi de George Călinescu, nu le găseşti decât foarte greu. Cei de la difuzarea cărţii din HarCov si chiar Mures trebuie să se ocupe de difuzarea cărţilor de limba română.” –declara chiar un cadru didactic maghiar din Harghita.
Pentru românii de aici o problemă importantă este şi lipsa diverselor spectacole În limba maternă, care le accentuează sentimentul de marginalizare, de părăsire…parca intr-o alta tzara !! 
O mare bucurie pentru ei ar fi dacă unele formaţii artistice, teatre, etc. ar susţine mai des reprezentaţii. În zonă… nu doar la televizor! Evenimentele locale grave din 1989 s-au produs si datorită nerespectării criteriului proporţiei etnice in domeniul Învăţământului inainte de această dată. Ele i-au marcat mult pe români, dând naştere la neÎncredere faţă de maghiari. Ele,  inca sunt intretinute , sunt considerate abuzive,  recomandându-se prezentarea cât mai multor statistici privind situaţia dinainte de 1989 şi după 1989.  Actualmente numărul de unităţi şcolare, profesori, cadre de conducere, etc., este  corespunzatoare doar pentru minoritati…  
În învăţământ lipsa de cadre didactice, este o situaţie similară de fapt şi altor judeţe. În unele locuri, şcolile româneşti au o situaţia materială inferioară şcolilor maghiare. Problema şcolilor româneşti in localităţile cu populaţie minoritar românească s-a rezolvat  prin înfiinţarea de secţii chiar şi pentru cativa copii, şi se va rezolva şi in continuare ,acolo unde vor fi cereri in acest sens. Una dintre soluţii ar fi şi ca pe anumite zone să existe câte un microbuz aparţinând Ministerului Educaţiei  care să preia zilnic pe copii răspândiţi În diferite localităţi  intr-un centru şcolar mai bine organizat. 
Altă soluţie ar fi  primirea in cămine a respectivilor copii, care ar putea astfel să inveţe intr-o unitate mai bine dotată. Există  localităţi unde limba română este puţin cunoscută, sau chiar deloc…. În zonă se constată insa si o lipsă de organizare a românilor şi o neputinţă de a se aduna la un loc. În jurul unor organizaţii sau fundaţii, această situaţie duce  la mărirea sentimentului de singurătate, lipsa de educaţie multiculturală dănd naştere la diverse suspiciuni şi confruntări. Învăţând să accepte mai mult limba şi existenţa celuilalt. 
Normal ar fi ca în zonă sărbătorile unei etnii să fie bucurie pentru toţi, limbile să fie la fel de îndrăgite şi la indemână de folosit. De dimensiunile urii interetnice in Secuime, de exemplu, de 15 Martie maghiarii să le facă cinste românilor, deoarece este ziua lor naţională, de 1 Decembrie românii să-i cinstească pe maghiari, si invers, deoarece este sărbătoarea lor naţională.
Păcat insă că trecutul imobilizează incă simţirea şi gândirea. dar ridica probleme relaţiilor interetnice, ci a sufletelor  oameni adunaţi la un loc, la bucurie şi durere, la bine şi la rău. Probleme este a omului care ar putea şi ar trebui să înţeleagă sincer că alături de el este, înainte de orice, tot un OM, fie el român, maghiar, turc sau rom, care aşteaptă un zâmbet, o vorbă bună, o mână întinsă la nevoie. Ca in visele cele mai frumoase! 

Prof. Deak Andrei

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.