Nurnberg – fals ghid de c?l?torie (IV)

Nurnberg – fals ghid de c?l?torie (IV)

0 70

Nurnberg – fals ghid de c?l?torie (IV)


Spuneam anterior c? aura Nurnbergului nu este rodul propagandei naziste, nici suma eforturilor aliate de a-i confec?iona un renume justi?iar prin procesele ?inute aici de ?nving?torii celui de-al doilea r?zboi mondial. Dac? americanii au optat pentru Nurnberg, ?n detrimentul ru?ilor, care doreau Berlinul ca loca?ie pentru judecarea criminalilor nazi?ti, este pentru c? ora?ul se afla ?n zona lor de influen??. Dar mai ales pentru c?, prin pedepsirea vinova?ilor, doreau s? construiasc? o replic? american? mitului pe care ?l confec?ionase Hitler.


Ca s? ajung?, ?ns?, s? intre ?n gra?iile lui Adolf Hitler drept cel mai german dintre ora?ele Bavariei, Nurnbergul trebuia s? fi fost ?nvestit cu o simbolistic? aparte. Cea imperial?. De-a lungul ?ntregului Ev Mediu, re?edin?a Franconiei a fost considerat? capitala neoficial? a Sf?ntului Imperiu Roman. Aici se ?ntrunea Reischtage – Dieta Imperial?. Hitler voise ?n acest fel s? asigure leg?tura cu tradi?ia sf?nt? a Imperiului ?i s? se ?nf??i?eze pe sine ?nsu?i drept descendent direct din vechea mitologie german?.


A?a se face c? nu arhitectura hitlerist?, ?n ciuda dimensiunilor megalomane, confer? maiestuozitate ora?ului ci cl?dirile imperiale. Castelul din Nurnberg a fost, vreme de mai bine de cinci secole, re?edin?a tuturor kaizerilor ?i regilor Sf?ntului Imperiu Roman. Distruse aproape ?n ?ntregime ?n bombardamentele aliate de la sf?r?itul r?zboiului, impozantele ziduri, capele ?i ?nc?peri au fost restaurate dupa aspectul original. Fostele camere ale ?mp?ratului sunt ast?zi youth hostel, un soi de c?min destinat caz?rii studen?ilor sau tinerilor f?r? preten?ii, afla?i ?n trecere prin ora?.


Istoria Nurnbergului urc? ?ns? ?n timp mai departe de Evul de Mijloc. O dovedesc cele aproape 1,2 milioane de obiecte g?zduite ?n Germanisches Nationalmuseum, cel mai mare muzeu german de istorie cultural?, fondat la Nurnberg ?n 1852 de c?tre un baron francon. Una din aripile acestuia ad?poste?te o expozi?ie gigantic? dedicat? juc?riilor, de la rudimentarele figurine confec?ionate de c?tre omul primitiv, p?n? la cochetele replici ale fotomodelelor de ast?zi. Nu ?nt?mpl?tor, tot la Nurnberg se organizeaz? prim?vara cel mai mare t?rg european de p?pu?i, eveniment la care ??i dau ?nt?lnire produc?tori celebri de astfel de artefacte.


P?pu?ile nurnburgheze nu sunt singura dovad? c? re?edin?a Franconiei nu ?nseamn? doar istorie sumbr?, cu ziduri ?nnegrite de vreme ?i fapte de arme crunte. ?ntr-unul din market-urile ora?ului se ?nalt? gotic o f?nt?n? (Schoner Brunnen) ?mprejmuit? de un gard de fier forjat. Pe fiecare dintre laturi se afl? c?te un belciug din alam? str?lucitoare, a c?rui atingere se spune c? aduce noroc. Nu se ?nghesuie lumea chiar ca la Fontana di Trevi, dar speran?a vesel? care-i anim? pe doritorii s?-l ating? dovede?te c? simbolul inelului nu se reduce ?n Germania la neguroasa reputa?ie pe care i-au conferit-o Nibelungii. ?i nu orice verig? metalic? de prin p?r?ile Rhinului aduce neap?rat nenorocirea ?i blestemul.


?


Vifor Rotar


?

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.