Nurnberg – fals ghid de calatorie (III)
Nurnberg isi leaga rezonanta numelui de celebrul proces tinut in Palatul de Justitie in 1945, cand aliatii i-au adus in fata tribunalului pe marii criminali de razboi nazisti ai celui de-Al Treilea Reich. Procesul de la Nurnberg are legatura, bineinteles, cu Adolf Hitler, care a confectionat orasului aura sinistra si potenta de cel mai german dintre orasele Germaniei si a exploatat-o in folosul propagandei naziste. Faptul ca Fuhrerul a ales Nurnbergul ca locatie pentru giganticele adunari ale Partidului Nazist nu este o intamplare. Burgul german era deja incarcat de vechi si grele simboluri germane inainte de a se pune in slujba simbolisticii dement-nationaliste a lui Hitler.
Nurnberg-Hitler, o asociere naturala
Ritmul galopant in care se practica gafaind turismul cultural fara ghid si o cunoastere precara a istoriei sunt pericolele cele mai mari in intelegerea corecta a atmosferei locurilor pe care le vizitezi. Nurnbergul nu face exceptie in lista asezarilor care merita infinit mai multa atentie decat este dispus sa le-o acorde vizitatorul grabit. Nurnberg-Hitler este o asociere aproape naturala, un automatism ce functioneaza perfect in mintea calatorului distrat, dotat cu o harta o burgului si o bruma de cunostinte istorice. Amprenta Fuhrerului nu este impregnata atat asupra orasului cat apasa asupra imaginatiei turistice, hranita de lecturi precare.
De aceea, poate, siturile belicoase sunt primele pe care turistul doreste sa le vada. Colosseum-ul nascut intr-una din extremitatile orasului din planurile arhitectul devotat cauzei naziste Albert Speer – fiul acesteia traieste astazi la Nurnberg si obisnuieste sa spuna despre taica-su ca era un arhitect mediocru – este una din ororile zamislite de imaginatia bolnava a lui Hitler si puse pe hartie de Speer. Nu atat o replica a monumentului roman, ci o citadela a spiritului nazist, care a gazduit intrunirile partidului vreme de cativa ani, dupa ce Hitler devenise conducatorul suprem al Germaniei. Preconizate sa masoare 100 de metri inaltime, zidurile s-au oprit la ceva mai mult de 30. Piatra sobra, in acord cu austeritatea ariana. Constructia se numeste astazi Documentazionszentrum si a fost transformata in muzeu modern, cu pasarele de sticla si metal peste compartimentarile originale. Fotografii gigantice, infatisandu-l pe Hitler urcand in glorie treptele Stadionului pe care erau masate uriasele gloate de adulatori si soldati, acopera pereti intregi. Pe aceleasi ziduri interioare se poate citi in trei limbi istoria ascensiunii Fuhrerului, de pe vremea cand era doar un caporal austriac neinstruit pana cand crucea imbarligata din ghearele vulturului imperial si-a aruncat umbra asupra Germaniei, Europei si lumii.
Audio-guide, calauza sonora a muzeului
Ca in toate muzeele germane, calitatea documentarii este dublata de eficienta. Gratie unor audio-guide distribuite la intrare, vizitatorii pot asculta explicatii furnizate in cateva limbi de circulatie universala. Prin setarea limbii dorite si simpla tastare a unor coduri afisate la intrarea fiecarei incaperi, vocea naratorului face descrierea amanuntita a item-urilor expuse. Insiruirea catorva sali de expozitie este intrerupta de mici incaperi obscure in care se proiecteaza scurte filme documentare. Personajul principal – Adolf Hitler, surprins in sute de ipostaze. Tot atatea raspunsuri la intrebarea ce incarca si astazi constiinta germana – cum s-a lasat subjugata Germania – si Europa, de altfel – de carisma unui individ exaltat, macinat de severe tulburari psihice, cu privirea febrila si tulbure si mustata cea mai hilara din lume.
Leni Riefenstahl, consilierul de imagine al lui Hitler
Consilierul de imagine al lui Hitler – daca exista pe-atunci o asemenea specializare postmoderna – a fost, cu siguranta, controversata cineasta Leni Riefenstahl, una dintre artizanele succesului dement al lui Hitler la mase. Multe din proiectiile de la Colosseum o au drept subiect. Fotografa oficiala a Fuhrerului, care se bucura de acces neingradit in preajma dictatorului, Riefenstahl apare in numeroase imagini in timp ce-si dirija echipa colosala de 130 de cameramani, constituita cu scopul suprem de a-l surprinde pe ecran in cele mai avantajoase ipostaze pe Adolf, personificarea mitologiei rasei superioare. Pe Stadion, locul care a vazut splendoarea demonstratiilor naziste, impresionantele si orgolioasele defilari si parade, un lift special instalat pe exteriorul unei coloane gigantice ii permitea cineastei sa captureze imagini din unghiuri rezervate numai ei. Faimoasele discursuri care electrizau masele si care sunt creditate drept cel mai eficient vehicul de indoctrinare a poporului german ii datoreaza Leni-ei Riefenstahl incadrarile profesioniste. Cei lipsiti de privilegiul de a asista pe viu la manifestarile patetic-colerice ale Fuhrerului au gasit in montajele cinematografice ale lui Riefenstahl un substitut la inaltimea originalului.
Vifor Rotar
