Nu inteleg
Cunosc fenomenul, in mare masura si la mic nivel am facut si eu parte din el. Am plans si am ras, am fost vesel sau trist. Dar vine o vreme a despartirii si daca nu mai poti mentine nivelul te apuci de altceva. La fel ar trebui sa faca si Hagi. A fost un mare jucator, care a stiut cu mingea. L-am admirat de mai multe ori pe viu. Dar chiar geniu nu a fost, este parerea mea personala. Pentru a fi geniu iti trebuiesc sclipiri, nu doar luciri. Dar a fost mai bun ca ceilalti. Insa vremea trece mai repede la fotbal ca la sah. Si vine vremea cu pusul ghetelor in cui. Doare al naibii, dar nu a ice face, si durerea urla in tine sin u te poti rupe de gazon si de atmosfera din jurul lui, mai ales cand ai fost acolo sus. Dar daca nu vrei sa te desparti definitive, atunci trebuie sa-ti cauti locul potrivit. Caci cu antrenoratul Hagi a dat-o in bara. El nu poate fi un antrenor pe masura faimei de jucator. In toate actiunile lui de dupa retragere se poate gasi un iz de egoism interior inconstient poate, ceeace il face pe omul Hagi sa nu stea la brat cu psihologia, macar cu un pospai din ea. Omul atatia ani la rand laudat si caruia i se iertau greselile, a cam uitat ca, de obicei, picioarele sunt pe pamant, altfel aterizezi pe posterior. Asa a si patit-o Hagi cu antrenoratul, meserie la care nu se pricepe, mai ales in conditii si cerinte becaliene.Ar fi cazul ca Hagi sa se trezeasca la realitate, sa ne trezim si noi si totul sa reintre in normal, caci avem multe si mult mai importante de facut pentru parlita noastra de viata.
Dan Bota
