NOROCOS SUNTETI, MAJESTATE!
CE REVENDICA REGELE MIHAI, IN JUDETUL BRASOV ! (III)
O curiozitate pentru brasoveni, consemnata scrupulos in Decretul nr.38/26 mai 1948, poate fi, of? course, Revendicare Castelul Bran, „compus din doua corpuri, cu un total de 57 de camere, cu inventarul respectiv, situat in comuna Bran”.
Ciudatenia este ca, desi revendicat „la pachet”, Castelul se pare ca apartinea inca brasovenilor, inclus atunci spre folosinta Casei Regale, dar nu in proprietatea “separata” a unui membru al acesteia.
Casa Regala mai revendica, in comuna Bran, 3 corpuri de cladire cu un total de 43 de camere, inclusiv Spitalul din Bran, citam: „Trei corpuri cu un total de 50 camere, cu mobilier si medicamente”, semn evident de jenanta zgarcenie. Atat de haini sunt „expertii” Casei Regale, incat, de exemplu, la Ferma Baneasa, de langa Bucuresti, a fost solicitata si revendicarea unei biciclete, fosta proprietate a Regelui Carol al II-lea… , desi numai automobilele incluse in revendicari sunt peste 30?!
Si in Predeal, Majestatea Sa revendica 9 corpuri, cu un total de 95 de camere, folosite ca tabara de vara de Colegiul Militar „Nicolae Filipescu”, precum si cabanele ocupate de Batalionul IV Vantatori de Munte, iar in oras, pe langa Stadionul de fotbal, construit ulterior de comunitatea locala, nu a fost uitat nici Parcul Central, cu fostul restaurant…, plus vreo 2.600 ha de padure si pasuni alpine, din zona.
Si mai vrea Majestatea Sa 28,70 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, situat in comuna Stupini (apartinand Principesei Ileana) si cele 15,20 ha al Fermei Halchiu, si acestea tinand de interesele aceleeasi Principese.
Nu sunt uitate, in comuna Bran, nici cele 127,83 ha, cu intreag inventarul propriu exploatarii (casa de administratie, tot inventarul viu si mort al activelor, inclusiv sera de flori), trecute si ele, fara Castel, in dreptul Principesei Ileana.
Ca sa n-o mai lungim, una peste alta, cam ce revendica azi in Romania reprezentantii Regelui Mihai I, ar insemna, la o zgarcita evaluare, peste 40 milioane de euro, in care nu sunt incluse palatele si castelele, cum ar fi, de exemplu, si Palatul Cotroceni sau Biserica Cotroceni (?!), cu care Casa Regala chiar ca nu prea ar avea nici in clin, nici in maneca.
Relicva a Monarhiei
Regele Mihai bulversat de forta pesonalitatii lui Carol al II-lea
Cu tristete o spunem, Majestatea Sa Regele Mihai (altfel, un om bland si cumsecade?!) a fost de mititel o persoana dominata, usor de manipulat, traind sub o autoritate materna dragastoasa, dar deopotriva sufocanta, un copil fara copilarie, parasit zgomotos de tatal sau, exact in perioada de formare a personalitatii. Iar atunci cand s-a intors, Carol al II-lea l-a tratat efectiv ca pe o marioneta ce fusese botezata “Voievodul Mihai”. In aceasta bizara calitate era pus sa se inchine, cu gesturi largi si cucernice, pe la toate manifestarile politice ori ostentativ festiviste, patronate dictatorial de catre tatal sau, dupa modelul altui mascarici politic al vremii, Mussolini?!
Influentabil, cum s-a dovedit intotdeauna, ramane memorabil gestul din timpul Rebeliunii legionare, cand Mihai I a fost convins usor sa vina la Bucuresti, sa faca el “pace” intre Maresalul Antonescu si pistolarii lui Horia Sima!
Conducatorul de atunci al Statului, si el un dictator, a ordonat serviciilor secrete sa-l retina langa Campina si sa-l intoarca, sub escorta, la Peles. Caci si sub Antonescu, Regele a fost tot o marioneta, “pastrata” la Sinaia doar ca simbol al Monarhiei si nimic altceva.
In 1946, insa, Regele nu mai era doar un tinerel necopt. Si totusi, manipulat de camarila, a fost de acord ca Trezoreria tarii sa bata o moneda de aur cu efigia Sa pe o parte si Stema Regatului pe cealalta, motivandu-se nevoia unor plati externe curente, ce nu sufereau amanare. A fost, de fapt, in conditiile unei inflatii postbelice galopante, cea mai sigura “metoda” (pentru cei initiati!) de a scapa rapid de uzine, fabrici, mosii, proprietati imobiliare etc., folosindu-se o moneda de aur oficiala, prin care s-au putut scoate legal din tara sume considerabile. De catre initiati, desigur…
Plecat din tara in conditiile amintite, Majestatea Sa ar fi trebuit sa umple ziarele din Occident cu protestele sale impotriva Guvernului Petru Groza, care, nu-i asa, l-au santajat sa semneze Actul de abdicare si renuntarea la tron.
Da’ de unde! Regele a tacut malc vreo doua-trei saptamani, pana cand cunoscute personalitati politice ale diasporei romanesti s-au dus sa-i atraga atentia ca trebuie sa protesteze public impotriva disparitiei Monarhiei in Romania.
Era insa prea tarziu?!
Fostii sai supusi, ba chiar si cei apropiati, intelesesera atunci ca Imparatul era gol…
D.D.Rujan
