Noiembrie – luna promoroacei in calendarul popular

Noiembrie – luna promoroacei in calendarul popular

0 201
Noiembrie reprezinta luna a noua in Calendarul roman cu inceput de an la 1 martie si luna a unsprezecea in Calendarele Iulian si Gregorian cu inceput de an la 1 ianuarie. Denumirile populare ale lunii indica fie timpul caderii brumelor groase si a promoroacei: Brumar, Brumarul Mare, Promorar, fie vremea fermentarii si limpezirii vinurilor: Vinicer, Vinar. In aceasta luna se intensificau pregatirile pentru iarna si activitatile legate de industria casnica, incepeau sezatorile.
Imbatranirea si degradarea timpului calendaristic sunt exprimate simbolic prin numeroase sarbatori si obiceiuri dedicate lupilor, strigoilor si altor forte malefice:
– Sarbatoarea talharilor,
– Martinii de toamna,
– Filipii de toamna,
– Ziua lupului,
– Filip cel Schiop,
– Noaptea strigoilor.
Peisajul spiritual al satului este completat cu alte sarbatori:
– Cosmandin,
– Mosii de Arhangheli,
– Arhangheli,
– Lasatul Secului de Craciun,
– Santandrei.
Lasatul secului de Craciun este sarbatoarea nocturna (13/14 noiembrie) care deschide Postul Craciunului de 6 saptamani (15 noiembrie – 24 decembrie). Acum se petrecea in familie, cu mancare si bautura. In unele zone, sarbatoarea era prefatata de Ajun (13 noiembrie) si postfatata de Spolocanie (15 noiembrie). Cele trei zile alcatuiau o sarbatoare comuna: Filipii de toamna, dedicata lupilor, cand se practicau numeroase acte rituale cu caracter:
– apotropaic (se alungau spiritele rele prin zgomote si impuscaturi, se ungeau cu usturoi usile, portile si ferestrele);
– profilactic (resturile de la masa se aruncau spre rasarit sa nu mai manance pasarile recolta, vasele din casa se intorceau cu gura in jos ca sa nu se mai furiseze in ele spiritele malefice);
– divinitor (aflarea ursitei, a rodului holdelor si vitelor in anul care urmeaza, daca timpul va fi bogat sau sarac in precipitatii) Sfaturi generale: "Puneti salcii; gunoiti pomii; acoperiti pomii mai gingasi, ingropati via; curatiti pomii de muschi pe timp umed, departati zapada de langa garduri; curatiti gradinile si puneti tot gunoiul intr-o gramada, care apoi va fi buna de gunoit. Cand timpul este frumos, mai poti sadi pomi. Sapa gropi pentru pomisorii ce voiesti a-i sadi in primavara. Curateste ouale de omida. Apara altoii mai tineri in contra iepurilor. Spoieste trunchiul pomilor cu urmatoarea materie: zama de var, balega de vita si sange, amestecate toate impreuna. In gradina de legumi lucrarile trebuiesc terminate. In jurul pomilor se pune gunoi putred si se intrupeaza pamantului. La fiertul mustului avem sa fim luatori de seama, ca sa nu se intample nici prea repede, dar nici prea incet. In cazul dintai stropim butea cu apa rece, in cel din urma o acoperim cu o haina de lana. Butile sa le tinem tot pline. Poamele ce dau spre putrezire trebuiesc delaturate. Frunzele picate se aduna si se pun gramada, amestecandu-se cu gunoi ori pamant. Din ele se face un gunoi foarte bun." 

Surse:

  • Antena Satelor
  • Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dictionar, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1997

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.