Noi în anii 2000, când nu mai eram copii…
Despre tema emigrației trebuie să vorbim cu sinceritate. Lozincile, manipulările, exacerbarea unor nemulțumiri, nu folosesc nimănui. (…99 % dintre emigranții de după 1990 sunt emigranți economici și cea mai mare parte dintre ei, muncesc din greu).
Banii trimiși în țară, bineveniți pentru că au ușurat viața rudelor rămase acasă, s-au întors în cea mai mare parte …tot în Occident și au sporit acolo dezvoltarea, iar aici inflația, prin creșterea consumului nesusținută de producție, salarii și impozite interne.
Banii emigranților au fost buni, au avut și ei un aport pozitiv – măcar la supraviețuirea sau viața mai bună a rudelor rămase în țară – dar nu ei au salvat România, ci tot munca celor de acasa.
În raport cu cei rămași aici, cei plecați beneficiază de un tratament de discriminare pozitivă. Doar două exemple. Cu ei s-au cheltuit bani romanesti pentru școlarizare și formare profesională: una e să pleci cu 7 clase, alta cu facultatea de medicină…. Banii de scolarizare au venit de la noi toți. Unii rămân aici și muncesc în continuare și susțin statul cu banii lor, alții au plecat sau pleacă cu investitiile morale si materialepe care cu toții i-am băgat în ei. Dar se profita de aceste eforturi… in alte state unde și de ei altii profită, până la moarte sau întoarcere prea târzie,in statele în care se stabilesc. Veți zice: Dreptul lor! Așa e.
Dar… Vor fi unii (sunt deja), care, după ce au lucrat câțiva ani aici, și-au petrecut majoritatea perioadei active de muncă afară. Apoi vor reveni. În toată această perioadă nu au contribuit la sistemul social și de sănătate de acasa, dar odată reveniți, vor solicita cel puțin drepturi de sănătate la fel ca toți cei care au muncit aici și au fost aspru impozitați… acolo. E si dreptul lor, dar e corect așa? Poate….Știu că e neplăcut să descoperi ca frate sau soră, că nu mai ești tu răsfățatul familiei; dar ăsta e cursul normal al vieții. Unii emigranți așteptă să fie în continuare „răsfățați”, să facă țara mai multpentru ei – ei nefăcând nimic pentru țară, mai mult proteste…manipulare si tot pentru ei – dar e corect, se mai poate!?.
Goliciunea motivației că nu au joburi bune în țară se vede din chiar refuzul de a se întoarce în sectoarele deficitare ,dar și bine plătite…De aceștia se folosesc „prietenii” României pentru a crea iluzia unei teme care îi adună pe toți emigranții pe o aceeași poziție… A cui? Este Diaspora un alt partid? Stiu ei mai bine decat noi, de aici realitatile din vorbele altora… cum mai este pe acasa, în Romania?. Și nu prea este de loc așa. Ei voteaza,
„despre cum mai e pe-acasa”, e corect, dar o mai fac ei în cunostință de cauza, sau din auzite? Dar, prin aceste excepții exacerbate, tema prinde, se răspândește, are efecte. Iar tema este: îndeplinirea tuturor cererilor și condițiilor puse de Occident,prin romanii din Occident. Asa devine
Emigrația o armă pentru distrugerea neamului și dezmembrarea țării…
Nu toate cele de mai de sus și altele conjugate lor ne supără, cat mai ales manevrarea câtorva mii de emigranți din cateva capitale unde manifestatii fac o impresie jalnica, parca de pe vremea lui Ceausescu!!
Adevarat si în țară sunt manevrate mase – si votul lor conteaza … Dar „supărarea” s-a născut atunci când am constatat că tema emigrației ca ansamblu (prezentată ca ei ar fi adevarata diaspora…angajata politic, căci sună mai bine… este falsa!!
Știm bine, cei mai mulți care ajung acolo vor să se piardă, sa se integreze cât mai repede printre localnici, nu să formeze o adevărată armă politica în mâna celor care vor să slabeasca România; adica subrezind MAGMA autentic nationala a „poporului” emigrat din motive economice, pentru a o domina politic.
Când mi se spune că diaspora susține una sau alta (deși e complet neadevărat, emigrația românescă fiind cele mai puțin organizate), că diaspora vrea asta sau aia, că diaspora și rudele ei de acasă au alte planuri, în care România nu înseamnă decât o vacă de muls.
Când am constatat că nu mai pot face – eu ca cetățean, ca politician, ca prim-ministru, ca președinte, în cazul în care aș fi și în aceste posturi – ce e nevoie pentru a salva România pentru că supăr emigrația și pe rudele ei de acasă.
Când ni se spune că România nu-și poate revendica o independența economica reala în cadrul UE (și nu o primește … dacă continuă să fie „insubordonata”) atunci va primi doar ciocane în cap și doar pretenții de cedare a padurilor, a pământului, în general a resurselor.
Sigur, nu poate ieși din UE pentru că ce fac … emigranții și rudele lor dacă, de exemplu, UE ne bagă iar pașapoarte ? Păi ce să facă,o să-și ia pașapoarte!.
Adică ar trebui să rămânem în UE, indiferent de acțiunile chiar… ample de distrugere a sufletului copiilor prin toate ideologiile neo-marxiste , deviante (educație sexuală, identitate de gen, homosexualitate, pedofilie, eutanasie, avort la orice vârstă a fătului etc.); indiferent dacă economia proprie e aproape anulată și este luată în stăpânire de corporațiile internaționaleși doar…rămânând în UE poți dezvolta o economie proprie!?Mă întorc la exemplul de la început: părinții sunt, în final, singurii care pot și trebuie să decidă cum își cresc copiii rămași acasă, nu cei care au plecat și pot avea pretenții și pot crede că mai au drepturi care le-au dispărut odată cu majoratul, plecarea de acasă etc.
Am mai spus-o: sunt frații noștri, îi iubim, le dorim binele, le vom oferi ajutorul, dacă au nevoie, dar din momentul în care au ales să se stabilească în altă țară, drumurile noastre se despart. Emigrația poate veni cu sfaturi, ajutoare, participare directă, dar nu poate să ne impună ce și cum să facem noi aici. Eu sunt cel care trebuie să am grijă de copiii de acasă, de România. Cei plecați au România, ca de mama lor naturală, dar și statul în care trăiesc, ca mama lor de adopție.
În acest moment, așa pusă, tema „emigrația românească” a devenit, din păcate, o armă împotriva României. Ticăloșii care vor să pierim ca neam și ca țară, se folosesc din plin de ea. Un partid care ar vrea „să iasă la bătaie” pe bune pentru România este amenințat cu astfel de lozinci.
Ba chiar cu fugărirea și ciomăgirea membrilor săi de către unii emigranți și rudele lor.
Îmi pare rău, dar oricât aș deranja pe unii sau pe alții, personal nu pot lăsa prădătorii, deghizați în prieteni și parteneri europeni, să hăcuiască țara asta până la dispariție și să-i sugă și ultima picătură de sânge doar pentru altfel i-aș supăra pe emigranți și pe familiile lor de aici. (Ceea ce de fapt nici nu e adevărat decât în marje periferice.) Nu poti accepta să fim în continuare jigniți, furați, tâlhăriți la drumul mare, ciomăgiți, mințiți grosolan, pregătiți pentru a deveni unii străini alții sclavi în țara asta, doar pentru a nu deranja visele materialiste ale unora dintre cei care au părăsit-o,transformați în mercenari ai unei cauze îndreptate împotriva oamenilor de aici și de pretutindeni.
Deocamdată, foarte simplificat, susțin ideea suspendării dreptului de vot pe perioada în care emigrantul român locuiește, muncește, stă majoritatea timpului în străinătate. Când ar trebui să fie atent și să participe la viața politică a țării gazdă. Măcar pentru faptul că acolo vor trăi copiii lui. Sas Ferenc
