Noaptea de Sanzaiene sau NEDEIA
Moment crucial al anului, solstitiul de vara, care coincide si cu marea sarbatoare religioasa a Sfantului Ioan Botezatorul, prilejuieste celebrarea Sanzaienelor in ziua de 24 iunie. In aceasta perioada majoritatea plantelor sunt in plina floare, Sanzaienele fiind ziua in care femeile, imbracate in haine de sarbatoare, se duc sa culeaga ierburi de leac necesare pentru tot anul. Fapturi fantastice, frumoase dar nemilostive. Sub numele de Sanzaiene sau Dragaice, folclorul romanesc desemneaza niste fapturi fantastice, frumoase dar nemilostive, care bantuie prin ogoare, lunci si campuri. In noaptea de Sanzaiene, noapte cu virtuti magice, exista un anume moment in care toate stihiile stau in cumpana. Un moment de liniste in care se realizeaza un contact intre lumea noastra si „lumea cealalta”. In aceasta clipa, pentru cativa se pot deschide „portile cerului”. Se crede ca Sanzaienele incing hore ametitoare iar plantele culese in aceste momente pentru leac sunt mai eficiente. Folosind practici divinatorii, tinerii isi afla viitorul, aruncand coronite alcatuite din flori galbene de sanzaiene pe coamele caselor. In functie de felul in care acestea se anina de acoperis sau cad, ei pot sa afle ce le rezerva destinul. Se spune de asemenea ca animalele se strang si stau la sfat. Cine le pandeste le poate intelege graiul si poate afla multe taine. In aceasta noapte, intre ceasurile 10 si 12 se spune ca apare floarea de feriga, alba si stralucitoare, care aduce celui ce o culege mare noroc. Duhuri nevazute pazesc cu strasnicie aceasta floare si iti trebuie mult curaj pentru a o dobandi dintr-o padure indepartata unde nu se aude cantec de cocos. Exista de asemenea obiceiul unui scaldat ritual pentru pastrarea sanatatii. Locuri anume, ape din salbaticie sunt alese pentru acest lucru. Fetele, imbracate de sarbatoare isi aleg pe cea mai frumoasa dintre ele si o insotesc cu alai pe ogoare. Impodobite cu coronite de flori si spice, joaca hore pe camp si la intrarea in sate pentru a aduce belsug si a feri holdele de paguba. Atotputernicia soarelui de la solstitiu se celebreaza prin focurile de Sanziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Incinsi cu brauri de pelin oamenii se rotesc in jurul focului, apoi arunca aceste brauri ca sa arda odata cu toate posibilele necazuri care ar fi sa vie. Perechile tinere, pentru a avea parte de o casatorie fericita sar de trei ori peste foc. Exista de asemenea credinta ca fata care va sari de noua ori peste foc isi va gasi flacaul pereche cu care se va marita pana la sfarsitul anului si vor da nastere unor copii sanatosi. La final, o roata mare de foc e trimisa pe o panta, simbol al soarelui care se scurge odata cu vara, catre toamna. Este ziua in care floarea de sanziene este atarnata la ferestre, la porti, la stresinile caselor pentru a-i apara pe oameni de duhurile rele. Roua de pe sanziene culeasa in aceasta zi se foloseste in bolile de ochi; planta intreaga se pune in scaldatorile copiilor debili; zeama este folosita impotriva frigurilor; pusa in rachiu vindeca hernia. Datorita proprietilor sale de a inchega laptele i se mai spune si Inchegatoare. Sarbatoarea aceasta, cu semnificatii mitico-magice este de origine pre-dacica. Cunoscuta si sub numele de ea a fost transmisa romanilor de catre sacerdotiul geto-dac. Cunoscatori ai virtutilor magice ale acestui moment, constienti de puterea ascunsa a celor nevazute, romanii continua si astazi sa marcheze prin datini stravechi ziua de 24 iunie- Sanzaienele dar si nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Pentru romani, luna iunie este momentul in care, odata cu solstitiul de vara, se petrec o multime de fenomene ce trebuie sa-si gaseasca expresia in viata zilnica dar mai ales in trairea spirituala a traditiei.
