Nitramonia Fagaras capusata de firmele politicienilor

Nitramonia Fagaras capusata de firmele politicienilor

0 170

Privatizarea si reprivatizarea uzinei chimice Nitramonia Fagaras nu a facut decat sa imbogateasca buzunarele ahtiate dupa bani a unor oameni politici si de afaceri din tara care au avut si au in mana haturile puterii. De alfel, cam acesta este si motivul principal in care se afla la ora actuala platorma chimica din Tara Fagarasului. Ceea ce aparent arata neputinta conducerii uzinei, atesta insa doar imixtiune a politicului in curtea uzinei si lichidarea acesteia prin diferite tertipuri ale unor oameni potenti politic, dar si economic. Interesul pentru capatuiala usoara de pe urma Nitramoniei a implicat de-a lungul anilor nume ca Adrian Paunescu, Dinel Staicu, Radu Berceanu. Pana si Omar Haissam se pare ca si-a bagat codita, iar nici chiar Adrian Nastase nu este strain de „rugina din contabilitatea” uzinei din Fagaras. Numai ca si unii factori locali ai puterii, via Consiliul Judetean Brasov, au avut niscaiva interese. Presedintele forului deliberativ la judetului, Aristotel Cancescu, a dat in judecata conducerea uzinei din 2004-2005, respectiv, pe directorul general Mihai Tanjala, dar si pe directorul economic al Nitramoniei, Mihai Barbuliceanu, deoarece acestia din urma au avut curajul sa declare public, aducand si dovezi ca presedintele CJ Brasov doreste sa puna mana pe unele active ale uzinei si ca a facut presiuni in acest sens. Nici in prezent lucrurile nu sunt prea clare la Nitramonia.

Istorie recenta a unui „dinozaur” exploziv
In urma preluarii de catre AVAS a unui procent de 92% din actiunile de la Nitramonia Fagaras in vara anului 204, 315,4 miliarde de lei, reprezentand datorii la gaz metan, respectiv energie electrica, au fost convertiti in actiuni. Chiar si asa, capitalul social al uzinei din Fagaras era estimat la 589,8 miliarde de lei in timp ce datoriile ramase se ridicau la 842,9 miliarde de lei, majoritatea acumulate in perioada 1998 – 2004. Din pacate, asa cum se arata si in raportul de expertiza de anul trecut ,,daca la prima vedere situatia financiara a Nitramoniei ar iesi de sub incidenta falimentului, insa, dupa cum am mai prezentat, din totalul creantelor de 273 miliarde de lei ( plati ce trebuiau achitate catre Nitramonia pana la inceputul anului 2003, n.n.), mai mult de 60% este sub semnul incertitudinii. Dar aceste datorii adunate de uzina fagaraseana, care au determinat ca din cei 11.000 de muncitori ce lucrau acolo in 1989 sa mai ramana acum aproximativ 1800, in 2004 este si o rezultanta manevrelor facute de importanti oameni politici si de afaceri.

Nume grele, dar comenzi neachitate
Firma SC ECD Impex SRL Craiova a facut comenzi in valoare de 20,8 miliarde de lei catre Nitramonia in perioada 2002 – 2003. Numai ca, pana in ziua de azi a omis sa mai plateasca 13,862 miliarde de lei. Desi urma sa depuna 14 camioane garantie, acestea se afla si acum la patronul lor, nimeni altul decat „groparul” Universitatii Craiova, Dinel Staicu. Tot Dinel Staicu, este, se pare, si in spatele firmei SC Kink SRL tot din Craiova, prin care, dupa ce achitat Nitramoniei pentru marfa preluata generoasa suma de 90 de milioane de lei, a omis sa mai achite si restul de 7,933 miliarde lei.
O alta firma, SC Prodona SRL tot din Craiova, datora la finalul anului 2003 Nitramoniei Fagaras suma de 10,820 miliarde de lei. Nici aceasta nu este o societate ,,oarecare”, in spatele ei aflandu-se nimeni altul decat fostul poet de casa al Ceausestilor, Adrian Paunescu. Cum in jurul Nitramoniei s-au perindat mereu oameni de afaceri arabi, foarte interesati de azotatul de amoniu poros, nu putea lipsi de pe lista datornicilor, cu ,,doar” 6,384 milirde de lei si firma SC Kemobil SRL din Ileni, apartinand unui om de afaceri arab. Acest om de afaceri, dupa cum spune conducerea actuala a societatii, era si este un apropiat de nimeni altul decat Omar Haissam. Increngaturile arabului Haissam si varful politicii pesediste se cunosc, asa ca nu este greu de imaginat ca sunt si acestia din urma „putin” implicati.

Fara succes pentru uzina, doar pentru altii…
Ca industria brasoveana a fost pusa pe butuci este un lucru arhicunoscut. Cateva dintre uzine insa s-au pastrat pe piata, activitatea si produsele lor avand o importanta majora, si se incearca privatizarea lor. Altele au fost falimentate ori au dat faliment sau au fost transformate in parcuri industriale. Din prima categorie mentionata face parte si combinatul chimic Nitramonia Fagaras. Societatea a fost privatizata de doua ori, iar acum se incearca a treia oara. Dupa ce prima a esuat lamentabil, s-au vandut 80% din actiuni societatii americane S&T OIL Equipment and Machinery LTD. Gurile rele au sustinut atunci ca nu a fost vorba de nici un investitor american, care sa reabiliteze uzina, ci doar de anumite interese pentru un „ciolan” sau doua, interese care nu sunt straine de cele ale unor guvernanti PSD. Fapt ce s-a confirmat. Director pe atunci, adica prin 2003, Francisc Toba, avea ceva relatii de servitute pe la varful actualului Guvern. Potrivit unor parlamentari, in perioada 1992-1996 cara geanta de deputat al lui Adrian Nastase – ca doar era membru in cabinetul lui.

Interventie a lui Cancescu
Oricum, a fost nevoie de prezentarea dovezilor in mass-media de catre presedintele CJ Brasov, liberalul Aristotel Cancescu si de interventia prefectului Brasovului de atunci, Otilian Neagoe, care a decis atacarea hotararii in Contencios-Administrativ, pentru suspendarea acestei decizii greu acceptabile. Cancescu a acuzat ca fostul administrator al societatii, Mihai Tinjala, initiatorul acestui „transfer“ al terenului de fotbal si al caminului de ne-familisti catre municipiu, personaj ce a fost numit de APAPS atat in perioada cand Fletcher Group preluase societatea Nitramonia SA, dar si o scurta perioada dupa ce proprietarul a devenit S&T Oil EQUIPMENT, este directorul unei uzine ce poate ucide zeci de mii de oameni.

Un CV cam indiscret
Aceasta fusese varianta oficiala, dar unele surse de incredere, au spus insa, ca nu a fost vorba de nici un investitor american sau ne-american, pe numele lui Simirica, acesta din urma investind doar asa de ochii lumii, cateva sute de mii de euro. In fapt, circula pe atunci (respectiv 2004 – n.a.) zvonul ca unii potentati locali, judeteni si din Guvern vor sa aduca societatea cat mai aproape de faliment pentru a pune mana pe ea. Un „ciolan”, frumusel dealtfel. Zvonurile au avut ceva sambure de adevar, tinand cont de faptul ca conducerea societatii de atunci avea legaturi de „suflet” cu conducerea Guvernului. In CV-ul lui Toba exista o perioada in care a fost ofiter al MAPN, si a lucrat la Uzinele Mecanice „Marsa”. Revolutia din 1989 l-a prins acolo si s-a autoinstalat aparatorul Spitalului Judetean Sibiu. De pe urma „ingrijirii” inchipuitilor teroristi raniti (ordona sa li se scoata perfuziile unor raniti grav, sustinand „pe spranceana” ca sunt teroristi – n.a.) in lupta haotica din municipiul amintit, Francisc Toba s-a ales si cu un proces penal. Totusi, in perioada 1992 – 1996 a facut echipa cu Ristea Priboi(si o firma de-a dumnealui este implicata in furtul de la Nitramonia) si cu Irina Arabagiu in cabinetul fostului Prim Ministru, Adrian Nastase, pe atunci presedintele Camerei Deputatilor. Mai mult chiar, parlamentarii l-au observat pe Toba cum cara constiincios geanta sefului sau de la masina la Camera si invers. Cu siguranta ca o mica legatura intre Nastase si Toba s-a mai pastrat, astfel incat, nu este exclus ca cei doi sa o fi pus de „una mica” cu Nitramonia – doar-doar le-or mai iesi de vreun „bordei” la Cornu.
Problemele nu sunt tocmai rezolvate la Nitramonia. Cu toate asigurarile pe care le-au primit, angajatii fabricii sunt nesiguri pe locurile lor de munca, in contextul in care activele societatii la care muncesc dispar rand pe rand. Ei pregatesc si au pregatit unele masuri de protest. Dar… ce folos?! Soarta uzinei se pare ca a fost si este pecetluita…

Marius OLA

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.