Nebun luat la CJ
Odata cu ridicarea lui Gheorghe Botorog din fata Prefecturii, saga urlaciului din centrul orasului si-a pierdut din savoarea anecdotei. Botorog a incetat brusc sa mai fie privit ca un ticnit – desi medicii specialisti infirma diagnosticul – care-si urla in strada de mai bine de 4 ani protestul pentru nedreptatea suferita. Nu toti par sa-l accepte pe Botorog drept o pata de culoare – si de zgomot – urbana, care a reusit sa se integreze in arhitectura cladirii Consiliului Judetean. Mai avea putin si aparea si in vederile cu centrul orasului, in chip de emblema care si-a castigat acest statut cu pretul pierderii vocii si macar a unei doage. Procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov il cerceteaza in libertate pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. Fapte pentru care risca chiar privarea de libertate intre 1 si cinci ani.
Deznodamantul previzibil al cazului Botorog dezvaluie gravitatea ignorarii timp de nepermis de multa vreme a unui incident cu potential penal din prima clipa a petrecerii lui. Botorog era pasibil de pedeapsa care-l ameninta acum serios inca de cand isi incepea cariera, trecuta deja de patru ani, de gornist al mascarilor pe care pe care le-a urlat neincetat de atata vreme incoace. Este uluitor, daca fapta este atat de grava pe cat o arata pedeapsa, cum de administrarea justitiei survine atat de tarziu. Este grav si rusinos ca institutiile abilitate l-au ignorat atata amar de vreme, iar acum se grabesc sa instrumenteze un dosar in acord cu celeritatea cu care se lauda justitia.
Din tolerat pe la colturile – dar si pe schelele – cladirii in care functioneaza CJ, Prefectura si Curtea de Apel, si element viu de decor urban, Botorog devine brusc un impricinat in asteptarea sentintei. Trecere prea rapida pentru lancezeala cu care s-a scurs perioada in care a fost ignorat.
Cu toata repeziciunea cu care s-a petrecut, interventia a venit totusi prea tarziu ca sa salveze de la taiere brazii in care obisnuia Botorog sa se catere. Dupa ani de repaus, desteptii de la Prefectura au retezat copacii doar ca sa n-aiba vacarul unde sa se mai suie. Prostesc, daca nu chiar mai grav. Daca nu-l dadeau pe mana procurorilor, erau in stare sa demoleze cladirea CJ.
Proaspat scapat de la audieri, Botorog s-a dus glont la unicul loc in care viata lui mai are un scop. Postul din fata CJ, locul corvezii de 4 ani, unde si-a spart bojocii. Aici a dat de jandarmii hotarati sa nu-i mai permita sa-si reia urletele. Scene penibile, in care vacarul s-a trantit pe jos si a uzat de toata gama de gesturi care iti asigura, de obicei, internarea.
Dar degradarea lui Botorog nu se consuma doar la nivelul strazii, ci are si faza de salon. Presedintele CJ, Aristotel Cancescu, doreste sa-l expuna din nou la conferintele de presa. Este trofeul lui vorbitor – de fapt, urlator – in lupta cu primarul urbei. Este ultimul entry in colectia lui de oameni-tampon in relatia cu persoanele cu care nu se-nghite. Este ultima mutare din partida de sah disputata aprig pe tabla imaginara dintre CJ si Primarie.
In termeni sahistici, ar suna sec: Nebun luat la CJ.
Vifor Rotar
