MOLDOVA MARE si ROMANIA MARE, DOUA PROIECTE CONCURENTE?

MOLDOVA MARE si ROMANIA MARE, DOUA PROIECTE CONCURENTE?

0 104
După declararea independenÅ£ei Republicii Moldova, la 27 august 1991, nu era foarte clar în ce direcÅ£ie se îndreaptă tânărul stat. Unii credeau că independenÅ£a era un pas spre unirea cu România, alÅ£ii – că e o pauză în revenirea completă într-o uniune de state care va reedita URSS-ul, iar a treia grupare considera că independenÅ£a trebuie luată în serios, ca un scop în sine.
Mircea Snegur, primul preÅŸedinte la Republicii Moldova, a oscilat în ceea ce priveÅŸte statutul noii republici. La un moment dat, a mărturisit ziarului francez „Le Figaro”, imediat după 27 august 1991, că următorul pas va fi unirea celor două maluri ale Prutului (!). Mai târziu se va răzgândi.
De exemplu, într-un interviu acordat ziarului bucureÅŸtean „Adevărul” la sfârÅŸitul lui noiembrie 1991, preluat ÅŸi de „Moldova Suverană” de la ChiÅŸinău, Snegur vine cu anumite accente noi. Îi declară lui Mircea Bunea, corespondentul „Adevărului”, că e uÅŸor să te pretinzi unionist ÅŸi să-i stigmatizezi pe alÅ£ii , făcând aluzie la oponenÅ£ii săi politici din Frontul Popular, care încearcă să-l discrediteze pe motiv că n-ar dori unirea.
La prima vedere, la momentul respectiv Snegur se exprima pentru o unire treptată, una culturală mai întâi, care trebuie urmată de una economică. Totodată, Snegur îÅŸi exprimă nedumerirea că reprezentanÅ£ii Frontului s-au întâlnit la BucureÅŸti cu preÅŸedintele Iliescu ÅŸi cu membri ai Senatului României cărora le-a cerut să acorde cetăţenie în masă basarabenilor.
Mai mult, Snegur se declară vădit deranjat de această perspectivă, precizând că el nu ÅŸtie de existenÅ£a unui curent în masăcare să dorească obÅ£inerea cetăţeniei române. Din contra, el spune căfoarte mulÅ£i cetăţeni din Moldova din dreapta Prutului ÅŸi-au exprimat intenÅ£ia de a obÅ£ine cetăţenia Republicii Moldova. Aici Snegur face o declaraÅ£ie tendenÅ£ioasă, pentru că cererile respective nu au provenit numai de la moldoveni, ci ÅŸi de la cei din alte provincii ale României, mai ales din partea basarabenilor refugiaÅ£i după 1944 în dreapta Prutului.
Cu alte cuvinte, avem aici un Snegur care schiÅ£ează deja ideea potrivit căreia ChiÅŸinăul se dorea centrul Moldovei istorice ÅŸi se erijează în ideologul unei Moldove Mari, ca o contrapondere faţă de ideea unei Românii Mari.!! Åži presa de la Moscova abordează, la sfârÅŸitul lunii noiembrie 1991, subiectul legat de unirea Republicii Moldova cu România.
Corespondentul de la BucureÅŸti a săptămânalului „Moskovskie Novosti”, cunoscut pentru poziÅ£ia sa liberală, relatează despre cum politicienii români, dar ÅŸi societatea civilă, privesc chestiunea în cauză. Astfel, Vasili Arbekov scrie că toate partidele politice, fie ele la putere, precum Frontul Salvării NaÅ£ionale, fie în opoziÅ£ie, precum PNL sau PNÅ¢CD, sunt unanime în ceea ce Å£ine de problema basarabeană, fiind cu toÅ£ii în favoarea unirii.
În realitate însă, acest lucru este mai mult declarativ, crede corespondentul rus de la BucureÅŸti. În susÅ£inerea tezei sale el citează o declaraÅ£ie a ministrului de externe Adrian Năstase, care spunea cărevenirea Basarabiei la România va fi un proces mult mai lung decât se părea la un moment dat ÅŸi că accentul trebuie pus pe integrarea economică ÅŸi culturală. După părerea lui Arbekov, explicaÅ£ia " reticenÅ£ei cu care oficialii de la BucureÅŸti priveau chestiunea basarabeană s-ar fi aflat în „problema Transilvaniei”. Adică, dacă politicienii români ar fi ridicat deschis problema unirii cu Basarabia, acest lucru ar fi încurajat Budapesta să ceară ÅŸi ea revizuirea hotarelor, mai exact ar revendica întreg Ardealul sau o parte importantă a acestuia, unde locuiau 1,4 milioane de maghiari.
(Oare azi dl.Basescu isi mai aminteste sau mai stie despre aceste "amanunte" de dupa 1989, ca sa lanseze acum petarde fumigene la adresa Rusiei, si pe placul Budapestei? n.n.)
 
Igor Casu,noiembrie 2012

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.