Ministrul userist a irosit aproape jumătate de miliard de euro din cauza prostiei sale și sinecurismului lui Bolojan
Nota de plată a nelegiuirii guvernării Bolojan se îngroașă pe zi ce trece.
Acum, Dragoș Pâslaru, un ministru al Fondurilor Europene înșurubat de viitorul fost prim-ministru din zona progresistă a USR, deși ministerul aparținea PNL, încearcă să-și justifice incompetența criminală care a dus la pierderea a aproape jumătate de miliard de euro, bani PNRR, proclamând victorii fantasmagorice ale lui Ilie Bolojan.
Chiar dacă am fost înfrânți la masa verde a CE precum în legenda înfrângerii lui Ștefan cel Mare și a fiilor Vrâncioaiei. Când de fapt Comisia Europeană a reproșat exact guvernului Bolojan că n-a implementat reformele prevăzute în jaloanele PNRR.
Iar unul dintre aceeste jaloane, performanța companiilor de stat prin alegerea transparentă și pe bază de profesionalism a membrilor consiliilor de administrație în respectivele companii strategice din energie, nu a fost respectat chiar de guvernul Bolojan, numindu-se în acele sinecuri luxoase prin concursuri trucate tot felul de loaze imbecile de la USR, PNL, PSD și UDMR.
O altă mare și sulfuroasă minciună a haitei de hiene hămesite useriste ale lui Bolojan a fost emiterea necesității vânzării pachetelor majoritare de acțiuni ale acestor companii strategice și profitabile ale statului către multinaționale, prin contracte de comision evident, când de fapt Comisia Europeană n-a solicitat niciodată așa ceva.
Oricum, fiecare zi de adăstare în dispozitiv a guvernului Bolojan costă țara sute de milioane de euro.
Deja, contractul suspectat de corupție cu Rheinmetall a costat România aproape 6 miliarde de euro, plus încă peste un miliard dat aiurea francezilor.
Agențiile de pariuri ar putea programa estimări cu cotă de 1/20 pe parierea a cât mai reușește să vândă din țară Bolojan până la demitere.
„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a transmis Pîslaru, într-o postare pe Facebook, conform Știri pe Surse.
„Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025.
Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a afirmat ministrul.
„Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să
fie cu mult depășit.”
„Cele mai mari pierderi rămân, însă, în zona companiilor de stat din energie.
Potrivit lui Pîslaru, conform cotidianului citat anterior, Comisia Europeană a constatat „probleme serioase” în modul în care au fost selectați și numiți oamenii în consiliile de administrație ale unor companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica”.
„Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro”, a precizat Pîslaru, potrivit Știri pe Surse.
Libiu Dan Mateescu
