Miezul Paresimilor sau mijlocul Postului

Miezul Paresimilor sau mijlocul Postului

0 156

Denumit si „Postul Mare” sau „Al patruzecimii” (Quadragesima), Postul Pastelui este cel mai sever si mai lung din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani (48 de zile).
Mijlocul Postului este un moment important. Se numeste Miezul Paresimilor sau Miezul Paretilor; cuvantul Paresimi are ca etimon latinescul quadragesima, trimitand la cele 40 de zile ale Postului.

Sarbatoarea Oualor
Exact la jumatatea Postului Mare, intotdeauna in miercurea din saptamina a patra a Postului Mare, stramosii nostri tineau Sarbatoarea Oualor, sarbatoare numita si Sfintele Paresimi, Miezul sau Miaza Paresii sau Paretii.
Sarbatoarea este socotita un fel de „PARETE” care desparte Postul Mare in doua.
Pe vremuri, mai ales femeile tineau Sfintele Paresimi ca pe o duminica, fiind interzise cu desavarsire anumite munci si mai ales unsul peretilor. Cele care se incumetau sa munceasca riscau sa innebuneasca; daca nu li se intampla lor acest lucru, atunci un membru al familiei tot innebunea; fiind zi primejdioasa, alte femei care nu o tineau se imbolnaveau de „dansele”, aceasta boala presupunand, mai intii, dureri ale mainilor, picioarelor, apoi ale oaselor, ulterior uscandu-se carnea de pe oase si mai ales cea de pe langa incheieturile degetelor. Dupa o credinta larg raspindita altadata, se stie ca tot ceea ce se lucra in aceasta zi se strica, nici un lucru neputand fi dus pana la capat. In schimb, in aceasta zi, se numarau ouale si al calupele de in, de canepa si de lana. Un obicei larg raspandit pe vremuri interzicea sa iei oua de pe cuibare de la Lasata Secului pana la Miezul Paresimilor; daca trebuia neaparat sa iei un ou, atunci mai intai trebuia scuipat. In legatura cu stransul si numaratul oualor in aceasta zi existau mai multe motivatii; una ne spune ca se facea acest lucru pentru a nu se strica ouale pana la Pasti; alta, pentru ca numai astfel se spera ca gainile sa faca mai multe oua. Cele mai multe femei pastrau aceste oua pentru a le face rosii sau pentru prepararea cozonacului si pastii, toate ouale acestea nefiind bune de clocit.

L.M.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.