Mersul cu Ursul

Mersul cu Ursul

0 105

Cand Noul An bate la portile omenirii, datinile stravechi, transmise din generatie in generatie, ne aduc in case frumusetea obiceiurilor specifice romanilor. „Anul Nou este intr-adevar puntea dintre ani, este acel moment in care trebuie sa ne bucuram, sa petrecem cu rudele si prietenii, dar sa nu uitam nici de multele obiceiuri si ritualuri traditionale de renovare a timpului care odinioara marcau viata spirituala a comunitatilor umane, la solstitiul de iarna. […] Din acest punct de vedere, Craciunul este sarbatoarea familiei, iar Anul Nou a comunitatii. La Nasterea Domnului ne adunam in jurul sobei – unde arde „buturuga de Craciun”, iar la Anul Nou – toata lumea este pe drum, pe ulita”, sustine prof. univ dr. Doina Isfanoni.
Foarte multe practici atentioneaza asupra originilor indepartate, precrestine ale acestui moment, intrucat modurile de manifestare ale obiceiurilor grupate la Anul Nou graviteaza in jurul Jocurilor cu masti. „Anul Nou este un adevarat rege care domina in Moldova tot ceea ce tine de partea de exprimare spirituala a comunitatilor rurale. Jocurile cu masti, de la Jocul Caprei, Cerbului, Ursului, Berzei, Strutului la acele jocuri cu intruchipari fantastice de personaje mascate – urati si frumosi, mosi si babe, plugari, doctori, vanatori, comercianti evrei sau turci – satenii concretizeaza plastic, cu o fantezie rebordanta, o diversitate impresionanta de caractere.
Costumatiile ceremoniale concretizeaza nevoia omeneasca de certitudine pentru ca in anul care vine sa aiba macar acelasi spor in turme, recolte bogate si chiar mai multi prunci”, adauga prof. univ. dr Doina Isfanoni.
Infruntarea dintre anul nou si anul vechi, dintre frumosi si urati, dintre lucrurile rele si lucrurile bune sau personajele care infatiseaza fatete urate si pozitive ale caracterului uman sunt extrem de spectaculoase in judetul Neamt.
In Moldova exista si obiceiul mersului cu ursul. In urs, se deghizeaza un tanar care poarta pe cap blana unui animal ucis, impodobita cu ciucuri rosii.
„Ursul” este condus cu mare fast pe ulitele satului si este acompaniat de un „ursar”-dresor, de muzicanti care ii acompaniaza din fluier si de colindatori care se sprijina in ciomege.
Ursul isi va da in petec, mormaind, batand din picioare, imitand un urs adevarat. Intre timp, ceilalti colindatori si gazdele il privesc, iar la sfarsit audienta ii rasplateste pe colindatori.
Colacii sunt alimente sacre menite sa fie impartite colindatorilor ori sa fie date de pomana. Colindatorii isi vor umple traistutele, succesul colindului putand fi apreciat si dupa numarul acestora. Colacii sunt facuti de femei cu o zi inainte de Ajunul Craciunului.
De obicei sunt rotunzi, dar si in forma de potcoava si de stea. Cele trei forme fac trimitere la elementele astrale de care se leaga toate activitatile din an: Soarele, Luna si Pamantul.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.