Marul lupului (Aristolochia clematitis) – II

?????????Cataplasma -Se macina fin iarba de marul-lupului cu ajutoral unei rasnite de cafea, iar pulberea obtinuta se combina in proportii egale cu pulbere de radacina de tataneasa. Peste amestecul de pulbere de marul-lupului si tataneasa se adauga apoi apa calduta, amestecand mereu, asa incat sa se formeze o pasta cat mai omogena. Aceasta pasta se aplica printr-un tifon pe zona afectata vreme de o ora.

????????? Baia de sezut -O mana de plante se lasa sa se macereze in 2 l de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 l de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza din nou. In final se combina cele doua extracte intr-un lighean, in care se va sta cu sezutul vreme de 20 de minute (adaugand din cand in cand apa calda, daca este nevoie). Este un leac foarte bun pentru hemoroizi, inflamatii anale, infectii genito-urinare recidivante.

????????? Clisma-Preparatul pentru clisma se obtine dintr-o lingura rasa de pulbere de marul-lupului, o lingura de radacina de tataneasa si o lingura de flori de musetel, care se lasa la inmuiat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in jumatate de litru de apa pana cand scade la jumatate; se lasa la racit decoctul, dupa care se combina cu maceratul. Cu preparatul astfel obtinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. Lichidul se tine in intestin vreme de 10 minute inainte de a fi eliminat.

????????? Tinctura-Intr-un borcan cu filet se pun frunze de marul-lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de cafea, pana se umple borcanul. Apoi se adauga alcool alimentar de minimum 70%, atat cat cuprinde, amestecand din cand in cand, astfel ca planta sa fie bine patrunsa de alcool. Se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa care se filtreaza prin tifon. Se pun comprese pe locurile afectate cu tinctura astfel obtinuta.

????????? Unguentul -Sase linguri de tinctura se pun pe o farfurioara curata si se lasa sa se evapore pana isi reduc volumul de circa trei ori, obtinandu-se aproximativ doua linguri dintr-o pasta groasa si usor lipicioasa, cu miros puternic de planta. Aceasta pasta va fi adaugata peste un sfert de pachet de unt (usor inmuiat in prealabil in apropierea unei surse de caldura, fara a-l topi complet), amestecand bine cu o lingura pana se omogenizeaza perfect aceasta combinatie, care apoi va fi pastrata la frigider.

2. Precautii:

????????? Apare la adulti atunci cand se depaseste doza de 6 grame pe zi si se manifesta prin urmatoarele simptome: greata, varsaturi, scaune numeroase (uneori sangvinolente), urinari dese, inflamatii severe ale rinichilor, tulburari circulatorii. In caz de intoxicatie, de la primele simptome adresati-va medicului curant. Tratamentul consta in voma terapeutica (spalaturi gastrice), administrarea de carbune medicinal, producerea unei purgatii puternice. Nu faceti tratament intern cu marul-lupului fara indrumare medicala. Daca aveti in casa plante toxice, atunci pastrati-le in dulapiorul de medicamente, bine inchise, si puneti la indemana si antidotul elementar – carbunele medicinal, care trebuie administrat imediat, pana ajungeti la cea mai apropiata unitate sanitara.

????????? Utilizat extern, nu prezinta nici un fel de inconveniente, cu conditia sa fim atenti la manipularea si depozitarea sa corecta. Toate tratamentele interne vor fi facute sub directa indrumare si supraveghere a unui medic.
Are actiune purgativa drastica, utilizarea in acest scop fiind
contraindicata. Nici folosirea ca emenagog, ocitotoxic, abortiv nu este
recomandata, fiind chiar periculoasa.
Efectele nocive ale acidului aristolochic, toxicitatea ridicata a acestei substante nu a fost in trecut o piedica pentru ca in doze foarte mici sa fie recomandata in fitoterapie ca stimulator al fagocitozei, fiind propuse
unele medicamente din Aristolochia clematitis, chiar si in urma unor cercetari din tara noastra, insa descoperirile recente (1994) au pus la „index” aceasta planta ca avind efecte puternic carcinogene si genotoxice, nefiind demonstrat nici un efect terapeutic benefice. Simptomele de intoxicatie se manifesta prin greturi, varsaturi, scaune dese, de mai multe ori sangvinolente. Datorita prezentei gruparii nitro a acidului aristolochic, este in plus si nefrotoxica.
Utilizarea empirica a acestei plante este extrem de periculoasa si nociva, ducind la grave intoxicatii la om pina la cazuri mortale (material prelucrat Revista Natura)

?

?