MARTIE, preziceri vechi, pe zile (III)

MARTIE, preziceri vechi, pe zile (III)

0 148
18 martie – temutul si respectatul SANTOADER CEL MARE
Santoaderul cel Mare este reprezentare hipomorfa temuta si respectata atat de supusii sai, Caii lui Santoader, cat si de oameni. Local, este numit Santoaderul cel Schiop. Prin comparatie cu oamenii “insemnati” considerati rai si periculosi, romanii cred ca si divinitatile de care trebuie sa se teama, trebuie sa fie schioape: Filipul cel Schiop, Schiopa, numele Ursitorii care urseste rau la nasterea copilului, Santoaderul cel Schiop si altele (Banat).
 
19 martie –  ZAPADA BERZELOR
Numele ninsorii care cade in luna martie, dupa incheierea Zilelor Babei este dedicata primelor pasari migratoare care poposesc primavara in Romania, berzelor. Intrucat in luna martie pot sa cada mai multe ninsori, acestea poarta numele si al altor pasari migratoare:Zapada Cucului, Zapada Randunelelor, Zapada Sturzului. Traditia este atestata in tinuturile extracarpatice (Bucovina, Basarabia, Moldova, Dobrogea, Muntenia).
 
20 martie ZILELE MOSILOR
Ciclul de 9 zile care urmeaza dupa Zilele Babei Dochia, intre Macinici (9 martie) si Alexii (17 martie), cu vreme in general frumoasa si primavarateca, este numit Zilele Mosilor Daca in aceasta perioada apar si zile friguroase, cu ninsoare, lapovita si vant, acestea sunt numite, generic, zile imprumutate.
 
21 martie COCOSUL transformat in orologiu
Pentru a afla diferite momente ale zilei si noptii, oamenii observau Soarele si Luna, stelele si planetele. Din pacate astrii nu pot fi observati intotdeauna din cauza timpului noros, iar aprecierea pozitiei lor pe bolta cereasca este, fara alte instrumente de masurat, este aproximativa. Trebuia ales un orologiu terestru mai apropiat si mai usor de observat care sa indice diviziuni repetabile ale timpului diurn. Nu era nevoie de prea mare spirit de observatie pentru a constata ca animalele si pasarile au un comportamant diferit in anume momente ale zilei si ale noptii. In loc sa-si bata capul pentru a crea o masinarie de masurat timpul, omul a cautat mai intai in natura, organisme vii care sa-l informeze despre scurgerea vremii.
Din motive practice, acest orologiu natural era de dorit sa fie cat mai aproape de locuinta si gospodaria omului; trebuia gasit printre animale si pasarile domestice. Surprinzator, cu mii de ani in urma, popoare aflate in diferite colturi ale lumii au ales acelasi orologiu: cocosul.
In antichitate, dar si in evul mediu, armatele de uscat purtau cu ele cate un cocos pentru a vesti schimbarea santinelelor pe timpul noptii. O functie asemanatoare indeplinea si cocosul urcat cu gaini la stanele carpatice de catre pastorii romani. Avand darul de a canta in preajma miezului noptii, moment de cumpana, de confruntare a spiritelor bune cu cele rele, poporul l-a pus paznic la hotarul dintre fortele malefice si cele benefice. Dupa cantatul lui, spiritele necurate isi pierdeau puterea, se ascundeau pentru a intra din nou in actiune, in noaptea urmatoare.
Cantecul cocosului simboliza trecerea momentului critic si anunta victoria Soarelui si a luminii asupra noptii si intunericului. El anunta cu numai orele noptii, ci si curatirea spatiului nocturn de fortele ostile omului.
In basme, cocosul este un personaj fantastic cu forte miraculoase: aduce bogatii imense stapanului (Punguta cu doi bani), este sfetnicul lui Fat-Frumos, o avertizeaza pe Ileana Cosanzeana de venirea Zmeului sau a lui Fat-Frumos, etc.
Atmosfera enigmatica creata in jurul cocosului, datorita faptului ca acesta canta la miezul noptii si la hotarul timpului diurn (noapte-zi), a fost folosita in diferite practici magice. Astazi continua sa joace rol ritual la inmormantare (cocosul dat de pomana peste sicriu sau peste mormant) si, uneori, in ceremonialul nuntii (aducerea cocosului fript la masa cea care simboliza apropierea zorilor, moment cand invitatii trebuiau sa se ridice si sa plece).
Cocosul continua sa fie un apreciat barometru meteorologic la indemana taranului pentru a aprecia timpul ploios sau secetos, vremea geroasa sau moinoasa.
Se credea ca, prin cantecul lui pe pragul casei, anunta sosirea musafirilor. Desi ceasornicul a patruns astazi in cele mai izolate catune, oamenii continua sa se orienteze pe timpul noptii dupa cantecul cocosilor. Acestia indica cel putin trei momente principale ale noptii: miezul noptii la primul cantat, trei ore inainte de ziua la al doilea cantat, crapatul de ziua, cand canta mai des (apune grupul de stele numit Gainusa si apare Luceafarul de dimineata).
 
22 martie TAR INAINTE – TAR INAPOI sau echinoctiul de primavara si echinoctiul de toamna
Denumirea populara a echinoctiului, fenomen astronomic marcat de intersectia eclipticii cu ecuatorul ceresc la aproximativ 21 martie (echinoctiul de primavara) si la 23 septembrie (echinoctiul de toamna) cand ziua si noaptea devin egale, se numeste, local, Tar Inainte – Tar Inapoi.
 
23 martie GEMENII SI COMOARA
Gemeni este o constelatie de pe harta cerului din care poporul a retinut pentru orientare pe timpul noptii numai doua stele: Castor si Polux (Olt, Prahova, Arges, Neamt). Steaua Polux, care strabate cerul de la rasarit la apus in timpul lunilor de toamna, se numeste Comoara (Brasov, Neamt).
 
24 martie ZIUA SARPELUI
Data de 17 martie, cand se crede ca ies serpii din adaposturile in care au hibernat intre Ziua Crucii si Alexii, este numita si Ziua Sarpelui. Pentru a-i castiga bunavointa pe timpul verii, sarpelui nu i se pronunta numele de ziua lui sau i se adreseaza folosind nume eufemistice (Domn, Curea, Cel care se Taraste), nu era omorat conform obiceiul si zicalei populare: “Omoara sarpele ce-ti iese incale!”. In aceasta zi erau rasfatate si alte vietati care se trezeau la viata dupa somnul de peste iarna: broastele erau numite Iepe, ganganiile Doamne sau Cucoane, sarpele Curea etc.
 
Va continua
 
Preluate de Iza M.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.