Marian Vanghelie vrea la Cotroceni (I)
Controversatul pesedist si primar de sector in Capitala, Marian Vanghelie, pare hotarat sa urce scara sociala pana la capat. Probabil se gandeste ca si peruanii au avut o portie de japonez ca presedinte ( este vorba de un anume Fudjimoro, jumatate bastinas, jumatate japonez, dupa tata) si acuma vrea si el, acolo sus, unde se avanta doar acvilele, chiar daca uneori sunt lovite intr-o aripa – vezi cazul Traian Basescu.
Nu prea are el fata de Cotroceni – s-ar putea incurca in protocolul cu schimbatul cearceafurilor de matase – dar insistenta cu care ti se baga in suflet cei de etnia lui nu exclude posibilitatea.
Si fiindca e sigur ca Geoana va castiga alegerile, Vanghelie isi face planuri. El nu vrea sa candideze la sefia partidului, insa isi rezerva un loc mai in spate si de aceea afirma: „Voi fi cu mana pe scaunul presedintelui, adica voi fi foarte aproape“
Un interesant interviu publicat intr-un cotidian central dezvaluie din gandurile lui Vanghelie, oferind despre acesta momente din „trecut prezent si viitor”, am putea spune. Adica momente din viata politica, dar si spirituala – modul de a gandi al persoanei Vanghelie in anumite imprejurari – ale personajului.
Astfel, el povesteste cum n-a vrut sã-l „decapiteze pe Oprescu“, greºelile de exprimare comise „din obosealã“, inspectorii ANI pe care „o sã-i ia transpiraþia pe ºira spinãrii“, Mãdãlin Voicu, Miron Mitrea ºi cartea care i-a marcat viaþa: „Amintiri din copilãrie“, totul sub deviza: „Peste 10 ani voi fi cel mai puternic in Romania“
In afirmatiile sale, Vanghelie poate fi caracterizat prin trecerea rapida de la friptura in sange la cupa cu frisca si inapoi,el jucand, intr-un fel, ca Banel Nicolita, coetnic de altfel: cand pe o parte, cand pe alta. Ce se poate spune altceva despre afirmatii de genul : „Peste 10 ani voi fi cel mai puternic in Romania, va asigur! C-or fi unspe, c-or fi opt… Cum o vrea Dumnezeu“. El este si convins de valoarea sa: „Nu sunt cinci ca mine in Romania” Se defineste ca „animalul perfect“, capabil sa se adapteze, dar si sa conduca haita, multimile, ca un lider autentic, asa cum numai Traian Basescu si Ion Iliescu sunt in Romania, in opinia sa.
In sprijinul comparatiei mele cu friptura si frisca, prezint momente ale activitatii sale, completate de propriile afirmatii ale lui Vanghelie.
Are numai cuvinte de lauda pentru Mircea Geoana, de a carui victorie la alegerile prezidentiale este mai mult decat convins.
Intrebat fiind daca Geoana se foloseste de el, Vanghelie a filosofat: „Toti ne folosim unul de altul si incercam s-o facem intr-un stil corect.”
Nu suporta insa ca vreunul dintre colegii de partid, fie el si Geoana, sa-i stea înainte. „Domnul. presedinte Mircea Geoana nu poate sa ierte, pentru ca partidul asta nu e proprietatea dansului”, este avertismentul catre liderul pesedist, care a dat semne ca l-ar ierta pe recent exclusul din partid Madalin Voicu. Pentru un alt „razvratit“ al PSD, Miron Mitrea, are un alt tip de mesaj: „Pai eu nu sunt presedinte de partid. Mai urmeaza sa ajung presedinte, apoi cred ca va si tacea.“
Imi voi permite sa prezint, in continuare, in numerele viitoare ale cotidianului nostru, cateva fragmente mai semnificative din interviu loferit de Marian Vanghelie, care sa va edifice asupra ratiunii si rationamentelor acestui personaj.
(va urma)
Dan Bota
