MANIFEST POST-ELECTORAL ANTICASCAVAL LOCAL…
MANIFEST POST-ELECTORAL ANTICASCAVAL LOCAL…
IN ROMANIA A MURIT ANTICORUPTIA!
TRAIASCA BARONII LOCALI!
TRAIASCA COPILU-MINUNE!
Socoteala alegerilor locale confirma un lucru deja stiut si acceptat cu exces de lehamite si condamnabila resemnare. Mare este puterea „baronilor locali”! Mare si neaosa este puterea si purtarea banilor acumulati prin hotie si coruptie si afisati marlaneste la vedere pe mash-uri si bannere cu chipuri altfel puscariabile! Cum la fel de mari sunt naivitatea si saracia romanilor, daca au putut colora, fie prin absenteism, fie prin fanatism, votul uninominal dat dupa „marinimia” atotputernicilor stapanitori de feude. Acestea se numesc inca municipii, orase, comune si judete si deocamdata nu poarta onomastici gen Iosif Visarionovici Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Scripcaru portocaliu spre bej, Radu Mazare spre amintirea „Tristelor” lui Ovidiu sau Marian Oprisan din podgoria lui „Trio Trandafirica” spre roz-bombonica.
Incepand cu aceste alegeri, votul nu se mai castiga cu programul, sloganul si doctrina, ci cu micul, berica si… latrina. Cu posterul cat blocul si cat gardul, unde se zambeste tamp ca sub Tampa si te asteapta leopardul! Cu salamior afumacior patand pe tricolor, cu uleiut si cascaval, cu Dumnezeu pe post de agent electoral, dar si cu ochiul dracului fosnind matasos in teancurile de euroi si de lei noi, ispitind peste nevoi… Cu maneaua si bocceaua, cu zeflemeaua, cu telemeaua, dar si cu zeama de struguri si prune, de verde chimion din fosta regiune… Cu copilul-minune si cu toate minunile si minunatiile viiilor lui Brucan laolalta cu mineriadele varsate si la borcan. Amin! Si-o aghiazma de pelin!
Prin campii, peste Carpati, prin pasuri si trecatori, candva treceau batalioanele romane! Acum, trec unduindu-se fularele portocalii, rosii, galbene si verzi… de-avem o harta grafitti de la Dunare si Mare in sus, tetracolora, peste toata Romania. Daca era si Romania Mare, am fi putut spune, dupa vorba poetului: „de la Nistru pan’ la Tisa”. Dar sintagma cu pricina, amintind de „tara dodoloata”, probabil deranja si nu incapea in UE. Asa ca a fost tunsa scurt inainte de urna.
De Ziua Copilului, aparu si copilul intr-una din sectiile de votare. Abia de se vedea intr-o multime de adulti, furiosi pe coada prea lunga de la vot, unde n-ajungeau cu totii, ca pe vremuri la salamul cu soia si surogatele de cafea. Dar si copilul era, de fapt, un adult surogat de copil si se numea Minune. Iar in loc de lozinci, se scandau manele. Oooof, viata mea!
S-au dat si cafteli intre gastile de partid spre bucuria lui gura-casca, s-a tras cu pistolete in contracandidati, s-a intrat si in coma pe ici, pe colo… Doamne-fereste sa mai si mori din atata oftat si patima politica!
Si totusi, cine a murit in Romania de Ziua Copilului? A murit ANTICORUPTIA! Iar in focul luptelor locale, a renascut Tanticoruptia! Prima si-a dat duhul in bratele Deneaului-balaur starpit de Fat-Frumosul Becali, sub ochii casi si plansi la comanda din titanica glanda. Iar a doua a iesit legitima prin urna de vot din Matusa Tamara, cu stampila fertilizata de multipotentii cu cascaval veniti cu pluta politica din aval. Traiasca baronii locali! Spre glorie fie numele lor laudat, nume de eroi electorali afisate pe portile de intrare in feudele proprii! Traiasca copilu-minune, care de ziua copilului, adevarat, mare minune facu!
ION MANZALA
