Maghiarii din Haromszek stau cu curul pe Trei Scaune

Maghiarii din Haromszek stau cu curul pe Trei Scaune

0 80

Una din televiziunile locale brasovene s-a deplasat in ungurime pentru a masura efectul Kosovo in judetul Covasna. De altfel, nu era neaparat nevoie sa se duca acolo doar dupa proclamarea independentei fostei provincii sarbesti, intamplata duminica dupa pranzisor. Acum insa, dupa ce kosovarii albanezi s-au desprins de matca sarbeasca, apucand definitiv pe alt fagas, situatia din asa-zisul Tinut Secuiesc se poate citi intr-o cheie tragica, mai apropiata de adevarata stare a lucrurilor din fosta Cetate Trei Scaune. Haromszek, pre limba bastinasilor, care au deviat de mult de la cursul romanesc al vremii. Simpla, dar deplina ignorare a limbii romane de catre localnicii maghiari traitori in inima Transilvaniei este semnul cel mai elocvent ca ungurii si-au castigat deja autonomia lingvistica fata de Romania.


Vehicularea exclusiva a limbii maghiare pe un teritoriu romanesc dupa Constitutie nu este insa singurul exces separatist din tinutul maghiar. Pana la obtinerea autonomiei printr-o eventuala lege, ideologii maghiari umbla la simboluri si insemne heraldice, constienti de impactul pe care il au acestea in mentalul colectiv. Consiliul local Covasna, dar si celelalte consilii mititele din judet au votat stemele localitatilor, care cuprind exclusiv simboluri maghiare. Pentru a impiedica alungarea elementelor romanesti din emblemele asezarilor din Harcov, populate totusi si de catre romani, doua organizatii romanesti din Covasna si Sfantu-Gheorghe au trimis cate o petitie Guvernului si Ministerului de Interne, prin care le cer guvernantilor sa nu aprobe zisele insemne. „Noi Romanii” si „Iustinian Teculescu”, cele doua asociatii petitionare, acuza nu doar faptul ca in materie de heraldica maghiarii au incheiat deja epurarea etnica. Ci si faptul ca insemnele alese de maghiari, inviind simbolistica Ungariei Mari, sunt deosebit de violente, incapabile sa transmita fie si cea mai firava sugestie de armonie si concordie romano-maghiara, asa cum sustin promotorii stemelor.


Insemnele heraldice ca atare sunt un fragment dintr-o civilizatie cat se poate de respectabila, aschii din coroana lui Stefan cel sfant al Ungariei Mariei, primul sfant comun Bisericilor Catolica si Ortodoxa dupa Marea Schisma din 1054. Asa cum vor sa le manipuleze politicienii maghiari, sunt niste piese de puzzle istoric unguresc, cu instructiunile in romaneste.


Chiar daca pe strazile covasnene s-au auzit acorduri de ceardas la ora cand albanezii kosovari isi proclamau independenta, sogorul de rand nu pare inca otravit de revizionismul feroce al elitei politice. Putinilor maghiari vorbitori de limba romana inteligibila, planurile secesioniste ale UDMR le sunt straine sau, oricum, nu figureaza pe agenda lor zilnica. Asa cum ii raspundea reporterei un Sandor baci in surtuc taranesc: „Apoi, draghe, la noi aicea printre omeni, nu-i problema. Problema ie cu varfurile”.


P-astea le cam stim: Sogor Csaba, Arpad Antal, Marko Bela, Gazda Zoltan, Gyorgy Frunda.


Din pricina provinciei Kosovo – dar si a intregii foste Yugoslavii – s-a spus intotdeauna ca Balcanii stau pe un butoi cu pulbere. Transferata ceva mai aproape de inima Transilvaniei, sintagma se modifica putin, desi ramane la fel de exploziva. Nu ca maghiarii n-a fi bagat permanent fitile., dar liderilor pomeniti le place, mai degraba decat sa sada pe butoaie, sa stea cu curul pe Trei Scaune.


Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.