Luna ianuarie in calendarul popular

Luna ianuarie in calendarul popular

0 117


Ianuarie pastreaza amintirea lui Ianus, zeu cu doua fete: una orientata spre anul care se incheie si alta spre anul care vine. Denumirile populare ale lunii se refera fie la practica magica de intocmire a calendarelor meteorologice din foi de ceapa sau din coji de nuca in noaptea Anului Nou (Carindar sau Calindar), fie la gerurile naprasnice de la miezul iernii (Gerar).


In luna ianuarie se reiau activitatile legate de industria casnica si sezatorile intrerupte in perioada sarbatorilor de Craciun si se deschide, in special in mediile pastorale, un important sezon de nunti.


?


1 ianuarie – Anul nou


Calendarul popular este deschis de ziua nasterii divinitatii preistorice An, personificare a Soarelui, care poarta epitetul de Nou, asa cum Luna se numeste in noaptea reaparitiei ei pe cer, (Luna) Noua. In raport de cei doi astri, Soarele si Luna, calendarele solare sau solar-lunare au fost dedicate zeilor si divinitatilor solare (Zeus, Saturn, Siva, Craciun, Mitra, Iisus) sau zeitelor lunare (Hecate, Artemis, Dochia).


Timpul calendaristic se naste, creste, imbatraneste si moare pentru a renaste dupa 365 de zile in noaptea care separa Anul Vechi de Anul Nou. „


?


6 ianuarie – Boboteaza


Ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun: local, se colinda; se fac si se prind farmecele si descantecele; se afla ursitul; se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an; se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele si altele. O pondere deosebita o detin insa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (aghisma), de umblatul preotilor cu botezul si de scufundarea (aruncarea) crucii in apa, poporul a adaugat altele noi, unele crestine, altele precrestine, de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropirea, spalatul sau scufundarea rituala in apa raurilor sau lacurilor; impuscaturi; strigaturi (Chiraleisa) si zgomote; aprinderea focurilor (Ardeasca), producerea si imprastierea substantelor urat mirositoare; afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti; incuratul cailor.


?


30 ianuarie – Cei Trei Crai


Trisfetitele este denumirea populara pentru cei trei mari ierarhi, Vasile, Grigore si Ioan (Tulcea), celebrati in calendarul ortodox in ziua de 30 ianuarie. Lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelatiei Orion numit si Cei Trei Crai, Craii de la Rasarit, Cingatoarea Regelui. In asociere cu alte stele din apropiere, Trisfetitele formeaza Rarita (Plugul sau Grebla), Sfredelul Mare sau Spitelnicul (Moldova, Muntii Apuseni).

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.