Luna august in calendarul popular

Luna august in calendarul popular

0 60

Luna august este a sasea in calendarul roman cu inceput de an la 1 martie si luna a opta in calendarele iulian si gregorian cu inceput de an la 1 ianuarie. Din anul 8 I. H., cand luna a sasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poarta numele imparatului roman Augustus.
In graiul romanesc luna august se numea, zonal: August, Augustru, Maselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerisului) si altele. Fiind o perioada a anului incarcata cu numeroase si importante activitati economice ce se cereau a fi implinite la timp si cu mare rapiditate (secerisul, intretinerea culturilor, coasa a doua a fanului), luna august are un numar relativ mic de sarbatori (Ziua Ursului, Macaveii, Probejenie, Santamarie Mare, Santion de Toamna). Pana la 14 august, credinciosii tin Postul Adormirii Maicii Domnului. In afara celor patru posturi de peste an (Craciun, Pasti, Sanpetru si Santamarie), se tineau posturi si mai severe, asa-numitele posturi negre, pentru casatoria fetelor, vindecarea unor boli grele.

1 August – Scoaterea Sfintei Cruci, Inceputul Postului Adormirii Maicii Domnului Importanta calendaristica a Santamariei Mari este subliniata de prefatarea sarbatorii cu postul de doua saptamani (1-14 august), perioada in care se organizeaza pelerinaje la manastirile care au hramul Sfintei Fecioare. Aceasta zi este numita si Macaveiul stupilor, pentru ca este ultima zi in care se mai poate aduna mierea, care, culeasa azi, capata virtuti miraculoase de vindecare.

6 August – Schimbarea la fata; Probejenia
Sarbatoarea ortodoxa Schimbarea la Fata a Mantuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusa pe o sarbatoare, deja existenta in calendarul popular romanesc, Probejenia. La Probejenie frunza codrului incepe sa-si schimbe culoarea, de-acum iarba inceteaza sa mai creasca si pleaca pasarile migratoare. In unele zone se crede ca berzele pleaca spre tarile calde, ducand randunelele pe spate, iar oamenii tin sarbatoarea pentru ca pasarile sa ajunga cu bine. Nu e bine sa pleci acum in calatorie, pentru ca s+ar putea sa te ratacesti, spune traditia. Din aceasta zi oamenii nu se mai scalda in apele raurilor, acestea incepand sa se raceasca. La Probejenie este dezlegare la peste si struguri.

15 August – Sfanta Maria Mare
In Panteonul romanesc, Fecioara Maria este identificata in mai multe ipostaze: Santamaria Mare (15 august), Santamaria Mica (8 septembrie) cu sinonimele Maicii Precesta Mare si Precesta Mica. Maica Precesta este numele popular al Fecioarei Maria, care are trasaturile Zeitei neolitice si este invocata in momentele de cumpana. Santamaria Mare deschide o perioada importanta a nuntilor (16 august -14 noiembrie), a targurilor si iarmaroacelor de toamna, a praznicelor de pomenire a mortilor, dar si a pomenilor date pentru cei vii.
Santamaria Mare este cea mai indragita divinitate feminina a Panteonului romanesc, pe care fetele o invoca pentru grabirea casatoriei, femeile pentru usurarea nasterii, pagubitii pentru prinderea hotilor, descantatoarele pentru vindecarea bolilor.

29 August – Taierea capului Sf. Ioan
In aceasta zi nu se mananca struguri si nu se bea vin (fiind asociate cu sangele), pentru ca amintesc de taierea capului Sfantului Ioan. De asemenea, nu se mananca usturoi, ceapa, mere, pere, in general fructe si legume rotunde, care seamana cu un cap. Nu se mananca nici varza, pentru ca, pe varza i-a fost taiat capul sfantului (sarbatoarea numindu-se si “Ioan taie capul pe varza”). In aceasta zi, din acelasi motiv, nu se foloseste nici cutitul, alimentele fiind rupte cu mana.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.